În urmă cu aproape doi ani am prezentat dovezi ale plagiatului lui Florin Iordache în teza sa de doctorat susținută în Republica Moldova. O parte din dovezi sunt AICI și AICI.
La finalul lunii decembrie 2019 și ignorând dovezile, Consilul General al Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) a decis că Florin Iordache nu a plagiat.
Documentul care validează acestă decizie poartă, așa cum cere și legea, numele președintelui CNATDCU, Ioan-Aurel Pop. Alăturat numelui lui Ioan-Aurel Pop există și o semnătură scrisă de mână cu un pix (vezi aici).
Imediat după publicarea documentului, Newsweek România a publicat un articol intitulat: „Președintele Academiei Române a «albit» plagiatul grobian din teza de doctorat a lui Florin Iordache”.
În aceeași zi, președintele CNATDCU, Ioan-Aurel Pop, a trimis un scurt mesaj pe adresa Newsweek România, în care a susținut că semnătura de pe document nu îi aparține și că nici măcar nu a văzut vreodată actul.
Ioan-Aurel Pop pentru Newsweek România: Nu recunosc acea semnătură
Președintele CNATDCU a declarat pentru revista noastră următoarele:
„Nu am avut cunostință despre acel document.
Eu nu recunosc acea semnatură.
Personal, cred ca este vorba despre un plagiat (afirmație făcută după ce i-am prezentat lui Ioan-Aurel Pop articolele cu dovezile plagiatului lui Iordache - n.r.).
Nu-mi amintesc să se fi discutat o asemenea decizie în prezența mea (de plagiat n.red.)”.
Newsweek România: În documentul oficial al CNATDCU prin care Florin Iordache primește verdict de neplagiat este trecut numele dvs în clar. Nu vă cunosc semnătura, astfel că am dedus că vă aparține. Vă rog să îmi precizați dacă vă asumați documentul care poartă, la final, numele dvs, dacă l-a citit și dacă sunteți de acord cu verdictul de neplagiat? În cazul în care nu este semnătura dvs, vorbim de un fals în acte. Suntem în această situație?
Ioan-Aurel Pop: Nu am avut cunoştinţă despre acel document (l-am văzut pentru prima oară în cadrul articolului dumneavoastră); numele meu este trecut acolo, dar orice document de acest fel se poate semna şi „pentru”, de către un adjunct etc. Eu, însă, nu recunosc acea semnătură, adică nu ştiu a cui este!
„Pentru” înseamnă, sub aspect grafic, o virgulă sus (sau un apostrof). Dacă vă uitaţi cu atenţie, se vede acest semn înainte de semnătura propriu-zisă.
Newsweek România: Eu sunt absolvent de filosofie, dar asta nu m-a împiedicat să constat că există numeroase pagini și pasaje în teza de doctorat a domnului Florin Iordache luate cu metoda copy/paste, fără ghilimele și fără trimiterile aferente.
Bănuiesc că timpul dvs este limitat, dar poate aveți 10 minute pentru a vedea câteva probe de plagiat din teza domnului Iordache. Mă interesează punctul dvs de vedere după ce le veți citi.
Ioan-Aurel Pop: Personal, cred că este vorba despre un plagiat, dar constatarea oficială, conform regulamentelor, o face o comisie de specialişti. Preşedintele CNATDCU nu are voie să intervină în lucrările comisiilor respective, decât dacă s-au făcut erori de procedura.
Preşedintele nu are dreptul să constate un plagiat, ci doar să ia act de concluziile unei comisii de specialişti. Pe de altă parte, cred că decizia acestei comisii nu este definitivă şi că există căi de atac. Nu cunosc toate detaliile, fiindcă, la noi, regulamentele se schimbă foarte des.
Newsweek România: Pot să înțeleg că sunteți ocupat cu problemele Academiei Române, dar punându-vă numele pe un asemenea document girați un plagiat. Domnul Iordache a furat pasaje din interviuri, strategii, comunicate de presă. Iar eu am găsit plagiatele cu ajutorul „google”. Doresc să știu dacă ați votat în Consiliul General al CNATDCU decizia de neplagiat în cazul Florin Iordache. Și cum ați făcut-o?
Ioan-Aurel Pop: Calitatea mea de preşedinte al CNATDCU decurge din calitatea de preşedinte al Academiei. Mi se pare corect că un academician să fie preşedinte al CNATDCU (poate asigura un grad mai mare de obiectivitate), dar nu preşedintele instituţiei.
Se pot produce derapaje (cum semnalaţi acum dumneavoastră), despre care preşedintele să nu ştie. De altminteri, după Sărbători, voi expune situaţia în fata conducerii Ministerului Educaţiei şi îmi voi da demisia. Nu am participat, din păcate, în ultimele şase luni, decât la un Consiliu General (în decembrie), dar nu am putut rămâne până la final (din pricina obligaţiilor de la Academie).
Nu-mi amintesc să se fi discutat o asemenea decizie în prezenţa mea şi nici ca eu s-o fi votat. Cazurile de plagiat sunt lăsate, de regulă, la sfârşit. Plagiatul este o tară teribilă a lumii romaneşti contemporane şi exprima, după părerea mea, o formă ruşinoasă de manifestare a corupţiei în rândul intelectualilor (sau pseudo-intelectualilor).
Plagiatele la nivelul tezelor de licenţă, masterat şi doctorat s-ar putea eradica sau reduce drastic, dacă ar exista o preocupare serioasă în acest sens. În ultima vreme, s-au luat astfel de măsuri (insuficiente), care au dat şi anumite rezultate. Dacă băgaţi de seamă, cele mai multe acuzaţii de plagiat de acum se referă la lucrări susţinute cu ani în urmă ...
PS. Menționez că adresa de email de pe care am primit răspunsurile domnului Ioan-AurelPop este cea pe care dânsul a indicat-o la rubrica „contact” în cazul mai multor evenimente științifice la care a pariticpat.
Copy/Paste de gradul unu
Fostul ministru al Justiției, Florin Iordache, a obținut titilul de doctor cu lucrarea „Impactul Corporaţiilor transnaţionale asupra proceselelor de integrare economică a României în UE” în Republica Moldova în 2007.
În acel an, Florin Iordache era deputat la București.
Liderul PSD a copiat pagini întregi dintr-un interviu-fluviu pe care Mihai Răzvan Ungureanu, pe atunci ministru de Externe, l-a acordat imediat după intrarea în UE. Iordache nu precizează sursa și nu folosește niciodată ghilimele. Mai mult, un sfert din articolele trecute în bibliografie sunt scrise de el însuși, iar 10% sunt comunicate de presă și rapoarte.
De asemenea, Florin Iordache a copiat din alte zece surse în lucrarea sa de doctorat, în afara pasajelor consistente pe care le-a plagiat dintr-un interviu pe care fostul ministru de Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, l-a acordat în 2007.
Florin Iordache și-a însușit pasaje întregi din comunicate de presă, din programul de aderare la Uniunea Europeană, dar și din ziarele românești. Fostul ministrul Justiţiei preia, din aceste surse, paragrafe care depășesc uneori întinderea unei pagini.
Florin Iordache nu mai făcuse anterior nici un fel de curs în domeniul relațiilor economice internaționale. Doctoratul a fost obținut în anul 2007 la Universitatea Liberă Internațională Moldova (instituție privată), deși pe atunci politicianul era deputat la București.
