„Cel mai slab realizați indicatori au fost cei care se referă la asigurarea serviciilor medicale (cu grad de realizare de doar 45%), asigurarea serviciilor de orientare și consiliere pentru elevi (grad de realizare de 46,9%), activitatea științifică a cadrelor didactice (grad de realizare de 47%), existența și dezvoltarea fondului bibliotecii/ centrului de informare și documentare (grad de realizare de 47,7%) și existenţa, caracteristicile şi funcţionalitatea spaţiilor auxiliare și utilizarea acestora (grade de realizare de 47,9%, respectiv 47,7%)”, se arată în Raportul Național privind starea calității în unitățile de învățăm preuniversitar public din mediul rural realizat de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar.
Cifrele de mai sus vizează școlile din mediul rural.
Altfel zis, mai mult de jumătate dintre elevii de la țară nu beneficiază de servicii medicale, consiliere, acces la cărți și folosesc toatelele sau săli de sport improprii (improvizate sau în fundul curții). Peste jumătate dintre elevi sunt învățați de dascăli slab pregătiți.
Un procent de 13% din școli nu îndeplinesc condițiile minime de calitate, ceea ce este dublu față de mediul urban.
„Peste o treime dintre licee (37,5%) au înregistrat medii sub 6,00 la examenul naţional de Bacalaureat, nivel sub care un elev nu poate promova acest examen”, se mai arată în raport.
Citește și Au luat laptele și cornul de la peste 414.000 de copii
Analiza mai arată că există unde decalaj important între educația primită la țară, respectiv la oraș. „Se menține diferența de circa 1 punct (în minus) în privința rezultatelor obținute în școlile din mediul rural faţă de cele din mediul urban, constatată în urmă cu 15 ani”. Pentru asta există și o explicație: „utilizarea Tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor (TIC) în activitatea didactică sub 25% din orele planificate și dotarea slabă a unității influențează negativ capacitatea cadrelor didactice de a obține rezultatele așteptate cu elevii. Numărul de computere este de 7,5 la 100 de elevi (sub 2% dintre unități neavând deloc computere), dar acestea se utilizeză în activitatea cu elevii la mai puțin de 1/3 din orele planificate. Rata de abandon şcolar este superioară mediei naţionale, două treimi dintre școlile de țară fiind afectate de acest fenomen”.
De la acest raport ar trebui să plece noul ministrul al Educației, oricare va fi el.
Citește și Bilanțul lui Dăncilă: a modernizat 6% din școli, a construit 2% din creșele promise
