Într-o analiză pentru Newsweek România, Sergiu Moroianu arată că frauda în educație este generalizată și începe în ciclul primar.
Prof. Radu Gologan, după olimpiada online de mate: „Am descoperit uluiți extrem de multe fraude ”
„Frauda școlară înseamnă alterarea rezultatelor evaluării în învățământ, sau mai pe șleau trișarea de către elevi la examene și teste.
Evaluarea frauduloasă de către factorii de decizie din învățământ înseamnă eliminarea sistematică a subiectelor dificile din materialele de evaluare, înlocuirea evaluării standardizate cu alte metode mai puțin riguroase și tolerarea fraudei școlare de către supraveghetori.
Interlopul Rechinu apără un jurnalist mexican amenințat cu moartea. Ce a dezvăluit Victor Flores
Pandemia a amplificat cele două fenomene pe întreaga planetă. În 2020, în Norvegia s-au obținut cele mai mari note la Bac din istoria țării. În Danemarca, notele la examenele universitare din vara trecută au crescut semnificativ față de anul precedent. Procentul de reușită la Bac în Franța a depășit în premieră 90%, atingând un neverosimil 95,7%, în parte și datorită renunțării la examenele clasice. Într-o notă supra-realistă, guvernul francez pregătește pentru 2021 o reformă a Bac-ului care să “asculte mai mult nevoile liceenilor”.
Citește și: Sergiu Moroianu, doctor MIT: Legătura între Big Bang și inflația de politicieni impostori cu diplomă
Et tu, Brute?
Am putea să privim cu auto-satisfacție debandada din alte sisteme școlare dacă nu am fi noi înșine atât de afectați de acest fenomen.
Cristian Diaconescu va fi, cel mai probabil, președintele PMP. Se pregătește fuziunea cu PNL
Recent, 45 de studenți de la facultatea de Drept a Universității București au fost prinși în flagrant delict de fraudă școlară și vor fi exmatriculați.
După părerea mea de cadru didactic și părinte, în realitate aproape 100% din studenți și elevii de gimnaziu și liceu practică în prezent frauda școlară, din care poate 80% de manieră sistematică, iar evaluarea frauduloasă s-a generalizat la nivelul întregului nostru sistem de învățământ.
Trebuie să combatem frauda școlară. Grupul de studenți copiatori merită să fie exmatriculați, dar nu condamnați moral fără drept de apel. Ei nu sunt mai vinovați decât majoritatea colegilor lor la fel de fraudatori însă deocamdată neprinși asupra faptelor. „Hoțul neprins e negustor cinstit”, spune proverbul. De acord, dar tot hoț rămâne. Este pur și simplu neadevărat că frauda din învățământul românesc s-ar reduce la puținii fraudatori prinși.
Exemple
În timpul pandemiei s-a trecut subit la învățământul online fără un protocol clar al comportamentului elevilor. Drept urmare, elevii și studenții au început să socializeze în timpul cursurilor prin canale de comunicare alternative cum ar fi Discord, WhatsApp, Skype sau Zoom, fără cunoștința cadrelor didactice. Foarte rapid, aceste canale alternative au început a fi folosite clandestin și în timpul examenelor.
La Universitate, calitatea predării în pandemie a scăzut față de perioada normală. Unele examene au devenit atât de ușoare încât s-au transformat în simple formalități. În schimb, alte examene au devenit chiar mai dure. Care este explicația? Foarte simplu: Studenții nu prea înțeleg ce li se predă online în condiții precare și deci sunt tentați să trișeze la examen; profesorul (fie naiv, fie ignorând deliberat fenomenul copierii) constată că întrebările sunt prea ușoare pentru studenți și creste dificultatea, ceea ce obligă tot mai multi studenți să înceapă să trișeze. Se deschid camere private de discuții în timpul examenelor pentru fiecare subiect în parte, unde câte un student postează soluția iar ceilalți copiază. Chiar studenții buni se mulțumesc să rezolve un singur subiect, primind restul gata rezolvat de la colegi.
În iunie 2020 un profesor de la Universitatea București a primit pe WhatsApp o întrebare de la un coleg de breaslă despre cum s-ar rezolva unul din subiectele examenului pe care tocmai îl supraveghea. Mergând pe firul comunicării, a ajuns la diferiți profesori, din care ultimul făcea meditații cu un student dintr-un an mai mare. Așadar, studenții care dădeau examenul l-au rugat pe un student mai mare să le rezolve problema, acesta nu a știut și și-a întrebat profesorul de meditații, care nici el nu a știut și a întrebat la rândul lui mai departe... În mai puțin de două ore, întrebarea a revenit la cel care tocmai o dăduse studenților la examen!
La Evaluarea Națională din 2020 s-a renunțat la noțiuni avansate ca: trunchiul de piramidă, cercul, sfera și funcțiile. Subiectele prea ușoare au condus la note umflate (aproape 900 de medii 10 la nivel național), cu medii de intrare la liceele bune absolut de neimaginat (9,98 la mate-info la Sf. Sava din București). Acesta este un exemplu tipic de evaluare frauduloasă de aceeași natură cu notele umflate la Bac din Franța.
La un liceu bucureștean de frunte, majoritatea elevilor au obținut în semestrul 2 din 2020 medii apropiate de 10. Bursele școlare în acest sector al Capitalei pentru media 10 pot ajunge la 500 lei lunar, adică 40% dintr-un salariu minim pe economie. Nu e de mirare că elevii și părinții pun presiuni pentru acordarea de note cât mai mari, iar profesorii se tem să dea note mai mici de 10. Doi profesori au fost dați în judecată de un grup de părinți pentru că se comportă nepotrivit la ore - în realitate, deoarece acordă și note de 7 și 8. La ședința cu părinții s-a cerut în mod imperativ ca acești profesori “să se dea pe brazdă” pentru ca elevii respectivi să “intre în rândul lumii”. Adică să obțină și ei media 10 iar odată cu ea cei 500 de lei lunari.
Mai e de mirare în acest context că elevii copiază?
În fine, merită menționată singura tentativă reală de asanare a învățământului din ultimele decenii, anume introducerea camerelor de supraveghere la Bac în mandatul ministrului Funeriu. De la 70% în 2010, rata de promovare la Bac a coborât la 45% în 2011. Ulterior, prin adaptarea metodelor de fraudare și prin scăderea nivelului subiectelor, s-a revenit la procentaje apropiate de 70%. Am fi naivi să credem că aceste variații statistice enorme sunt datorate diferențelor între generațiile de elevi sau îmbunătățirii actului pedagogic.
De ce copiem?
Materia școlară a devenit dificilă. Pe măsură ce se subțiază manualele școlare în numele “reformei” prin eliminarea explicațiilor și a definițiilor, în mod paradoxal materia devine tot mai avansată. Genetica studiată în clasa a IX-a acoperă aceeași materie ca anul I de Facultate de Medicină, dar este obligatorie pentru toți liceenii țării! Analiza de clasa a XI-a conține noțiuni pe care probabil că le pot aprofunda cu adevărat doar o minoritate dintre elevi, cei pasionați de matematică. Iar fizica și chimia studiate în liceu sunt atât de complexe încât publicul larg, deși și-a petrecut câțiva ani buni din adolescență studiind aceste materii, nu poate înțelege nici o iotă din ce învață copiii lor astăzi.
Chiar matematica de clasa a V-a este dificilă. Iată un exemplu: Care număr este mai mare, 2^300 sau 3^200? Copiii noștri rezolvă în mod curent astfel de exerciții... Sau: Calculați suma 1/1*2 +1/2*3+ ... +1/2020*2021. Așa e că nu aveți nici o idee? Deoarece așteptările sunt nerealiste, copiii copiază, iar profesorii nu sesizează discrepanța tot mai mare dintre nivelul lor real și cel aparent, sau s-au resemnat că așa e în firea lucrurilor. La urma urmelor, sunt copii, și noi am fost copii... se vor descurca ei cum ne-am descurcat și noi la vremea noastră!
După 8 ani de practică a copierii, tolerată atunci când nu este de-a dreptul încurajată, studenții noștri copiază odată ajunși la Universitate. Pandemia a exacerbat acest fenomen. Ar fi de fapt de mirare să se întâmple altfel!
Timp de două săptămâni în februarie 2020 am predat lecții de geometrie lotului Ugandei pentru Olimpiada Internațională de Matematică. Inițial, elevii ugandezi știau mult mai puțin decât materia de gimnaziu cu care elevii noștri jonglează (cei mai mulți din păcate, la nivel pur formal). Însă nici prin gând nu le-a trecut să copieze. Au muncit, au progresat spectaculos, iar la OIM 2020 trei dintre ei au rezolvat problema de geometrie care până și fratelui meu Andrei, cercetător în matematică și multiplu medaliat la OIM, i-a luat peste jumătate de oră. Elevii români obișnuiți beneficiază de mult mai multe ore de geometrie, învață multă materie, dar nu ar putea rezolva acea problemă. Aceasta este diferența intre învățarea adevărată și cea formală, pentru note, cu copiere.
Citește și: Sergiu Moroianu, doctor MIT: Legătura între Big Bang și inflația de politicieni impostori cu diplomă
Ce e de făcut?
Exmatricularea celor 45 este bine-meritată. Însă lucrurile nu se opresc aici. Vina este desigur a studenților fraudatori, dar în și mai mare măsură a adulților care au creat acest sistem monstruos de fraudă generalizată în învățământ și evaluare. Dacă ar fi după dreptate, ar trebui să exmatriculăm poate 80% din populația școlară în baza principiului de drept Ubi eadem est ratio, eadem solutio esse debet - În spețe identice se cer soluții identice - ceea ce ar contrazice imperativul categoric Kantian.
Fenomenul fraudei nu e nou. Îl întâlnim deja descris în forme incipiente în capodopere ale genului școlar precum Cismigiu & Co. Însă astăzi, cu excepții rare, s-a ajuns la situația în care 100% din elevi copiază la unele materii la care au abandonat orice ambiție să învețe, iar 80% copiază inclusiv la materiile pe care le consideră „importante”. Să evitam deci ipocrizia care constă în a reduce fenomenul fraudei la cei 45. Aș propune ca măsura exmatriculării lor să fie însoțită de demiterea pentru complicitate la fraudă a 45 dintre factorii de decizie care puteau să ia masuri pentru prevenirea fraudei și nu au făcut-o. Miniștri, rectori, secretari de stat, inspectori care se prefac că nu văd frauda, care pentru a-și păstra posturile încurajează prostia și necinstea la studenții pe care ar trebuie să-i educe - ei sunt adevărata problemă a învățământului nostru.
În afară de aceste măsuri punitive, trebuie să începem să tratăm cu adevărat rădăcina fenomenului. S-a creat în școala românească, pătrunzând apoi în întreaga societate, o cultură a ne-cinstei care începe în clasa a II-a odată cu deprinderea scrisului. La început timid, fenomenul fraudei ia amploare prin clasa a V-a când elevii încep a fi evaluați cu note. Profesorii, directorii, inspectorii și părinții se prefac în mod lamentabil că nu văd, că nu știu, că nu e grav. Educăm generații de elevi lipsiți de orice fel de etică a învățatului, care copiază fără ezitare pentru că nimeni nu le spune că e greșit.
Concluzie
Unde este deci soluția la problema copiatului? Eu cred că ea nu poate veni decât de la noi înșine! Vă încurajez să discutați deschis cu copiii, elevii și studenții voștri despre problematica fraudei școlare. Putem să le explicăm de mici că nu e o idee bună să copieze. Să supraveghem cât mai corect examenele fără a “închide ochii” la copiat. Să evităm pe cât posibil pe timpul pandemiei subiectele de tip grilă, care încurajează frauda. Să ne străduim să ne facem datoria fiecare la nivelul nostru. Schimbarea în bine începe cu fiecare dintre noi!”, scrie Sergiu Moroianu.
Autorul, cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române, a studiat și a lucrat în cercetare timp de 12 ani în universități din SUA, Franța și Germania.
