Unele țări din spațiul Schengen au reluat controalele la frontierele interne europene. Acestea spun că este necesar, având în vedere criza actuală a migrației cu care se confruntă UE.
Dar ce va însemna acest lucru pentru România și Bulgaria, care așteaptă de mai bine de 15 ani să adere la spațiul Schengen?
Citește și: De ce nu ne vrea de fapt Austria în Schengen, nici în 2024. ”Nu mai e loc de menajamente”
Unul dintre principiile fundamentale ale Acordului Schengen este libertatea de circulație a cetățenilor, ceea ce înseamnă că nu există controale la frontierele interne ale grupului.
Cu toate acestea, există clauze în tratat care prevăd reintroducerea temporară a controalelor la frontiere, în principal atunci când există o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne.
Citește și: Cum speră Bulgaria să intre în Schengen în decembrie? România a ales un război deschis cu Austria
În 2023, cel puțin șapte state Schengen au recurs la aceste prevederi.
„Codul Frontierelor Schengen permite statelor membre să reintroducă controalele la frontiere în cazul unei amenințări grave la adresa securității lor naționale, cu condiția ca măsura să fie necesară în ultimă instanță și să fie temporară. În prezent, statele Schengen interpretează aceste condiții în sens foarte larg", spune Eugenio Cusumano, profesor asociat de științe politice la Universitatea din Messina.
Potrivit lui Cusumano, în această situație, se creează un "efect de domino", în care vecinii statului respectiv îi urmează exemplul.
„Reintroducerea controalelor la frontieră este folosită ca un semnal pentru public - guvernul este dur cu migrația", spune Cusumano, menționând că aceasta este o strategie foarte atractivă într-o perioadă de creștere a sentimentului populist.
"Ceea ce vedem acum este un alt exemplu de fragilitate a zonei Schengen. Germania și acum și alte state membre reintroduc controalele la frontieră.
Acest lucru se întâmplă din mai multe motive, inclusiv politice. În special, are de-a face cu viitoarele alegeri la nivel local și național, care pun presiune asupra guvernelor centrale", spune Alberto-Horst Neidhardt, șeful programului de migrație de la Centrul pentru Politici Europene.
Speriați de libera circulație
De asemenea, este legată de sosirea unui număr mare de migranți în țările din sudul Europei, a mai spus el. Datorită lipsei de frontiere, refugiații circulă liber pe continent, iar unele țări UE au înregistrat o creștere puternică a cererilor de azil în ultimele luni. În special Germania.
Berlinul atribuie reluarea controalelor la granița cu Polonia și Cehia luptei sale împotriva traficanților de persoane. Slovenia își intensifică supravegherea punctelor de trecere a frontierei cu Croația, care a aderat recent la spațiul Schengen.
Parlamentul European a îndemnat în repetate rânduri guvernele țărilor din grup să autorizeze Bulgaria și România să adere la Schengen cât mai curând posibil, menționând că acestea au îndeplinit deja toate cerințele necesare.
În septembrie, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul său privind starea Uniunii, a declarat că acest lucru ar trebui să se facă "fără întârziere".
Bulgaria și România așteaptă de peste 15 ani să poată adera la grupul Schengen.
Unii analiști spun că acest lucru se va întâmpla înainte de sfârșitul anului 2023.
"Aceasta este, bineînțeles, întrebarea de un milion de dolari și mă tem că nu am o bilă de cristal pentru a prezice când se va întâmpla", a declarat Alberto-Horst Neidhardt, de la Centrul pentru Politici Europene.
Iar politica "joacă din nou un rol important în această problemă", spune Neidhardt, potrivit euronews.com
Intrăm în Schengen în 2023?
"Toți noii membri ai UE ar trebui să se poată bucura de acest privilegiu, de un sistem Schengen mai puternic și mai durabil".
"Multă vreme, s-a crezut că nu sunt încă pregătiți și că mai este mult până atunci. Dar, de fapt, se pare că vor face parte din Schengen până la sfârșitul anului 2023. Probabil că acest lucru ar putea fi realizat mai devreme, dar cel puțin sunt deja pe acesrt drum", a declarat pentru Euronews politologul Eugenio Cusumano.
