Putin spune că a fost nevoit să invadeze Ucraina din cauză că NATO s-a extins mult spre granițele ale. Și pentru că în aceste noi state NATO a fost amplasat armanent occidental. Istoricul american Mary Elise Sarotte afirmă că Putin s-a simțit trădat de Occident și de accea a atacat Ucraina.
România a derat la NATO în aprilie 2004.
Cum rămâne cu expansiunea spre est a NATO în urmă cu peste 20 de ani? Istoricul american Mary Elise Sarotte, de la Școala de Studii Internaționale Avansate a Universității Johns Hopkins din Washington, a făcut cercetări aprofundate pentru cartea sa "Not One Step Further East". America, Russia and the True Story of Nato's Eastward Expansion (America, Rusia și adevărata poveste a expansiunii spre est a NATO).
Ea spune că Putin s-a enervat pentru că Occidentul a încălcat înțelegerea de a nu aduce arme în noile state NATO și de aceea a atacat Ucraina.
Interviul a fost acordat pentru publicație Der Standard.
STANDARD: Domnule profesor Sarotte, mulți oameni din Austria îl cred pe Putin când spune că a trebuit să atace Ucraina pentru că NATO s-a apropiat atât de mult de el. Cartea dumneavoastră se referă la faptul că SUA sau NATO au promis URSS sau Rusiei că nu vor extinde NATO spre est și au mințit.
Sarotte: Înainte de a răspunde la această întrebare, trebuie să spun: nu cred că există vreun argument pentru a ataca Ucraina. Chiar dacă ar avea un argument, atacarea Ucrainei nu ar fi o soluție. Așa că, dacă are ceva împotriva NATO, atunci trebuie să rezolve problema cu NATO și nu să tragă în mamele însărcinate din spitale. Așadar, aș dori să încep prin a-mi exprima respectul pentru curajul ucrainenilor și disprețul față de comportamentul antiuman al lui Putin.
STANDARD: Dar mai sunt și est-europenii înșiși. Ei au spus că vrem să aderăm la NATO pentru că îi cunoaștem și ne temem de ruși.
Sarotte: Noile democrații din Europa de Est au toate dreptul la autodeterminare. Eu cred în dreptul la autodeterminare. Au vrut să se alăture NATO, iar NATO are dreptul să le admită.
STANDARD: Dar, câțiva ani mai târziu, oamenii din Occident s-au gândit că nu voiau să-i ignore total pe sovietici sau pe ruși, adică pe Boris Elțîn la acea vreme. Și așa s-a ajuns la așa-numitul Act Fondator NATO-Rusia din 1997, care prevede că în noile state membre NATO din Europa de Est nu vor fi staționate trupe NATO semnificative și nici arme nucleare.
Sarotte: Dar aceste Acte Fondatoare nu sunt un tratat, adică nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic.
STANDARD: Acest lucru ne aduce la Putin, care vede toate acestea ca pe o înfrângere pentru Rusia și imperiul său.
Sarotte: Am impresia că Putin a stat în carantină în timpul pandemiei, a citit cărțile de istorie și a meditat: Rusia a pierdut, a trebuit să înghițim asta. Și acum vrea să deruleze din nou istoria, dar de data aceasta cu victoria Rusiei la final. Cu puțin timp înainte de începerea războiului împotriva Ucrainei, Putin a distribuit două așa-zise tratate în decembrie 2021. Acestea nu erau de fapt tratate, ci ultimatumuri. Occidentul urma să retragă toate trupele NATO din noile state membre ale NATO. Ei au spus: semnați acest ultimatum sau voi ataca Ucraina...
Citește și: Dronele rusești mobilizează sute de soldați români în Deltă. Vor fi în linia întâi
Nu sunt împotriva extinderii NATO spre est; dimpotrivă, cred că este un lucru corect. Problema, în opinia mea, a fost modul în care s-a extins NATO. Am descoperit în sursele mele că a existat o discuție uriașă și aprinsă pe această temă la acea vreme. Unii au spus că trebuie să ne extindem cu grijă, gândindu-ne nu doar la statele din Europa Centrală și de Est, ci și la Ucraina și Rusia. Așadar, partea bună a Parteneriatului pentru Pace a fost că a fost ambivalent.
STANDARD: Cu toate acestea, încrederea în Elțîn s-a pierdut atunci când el însuși a recurs la violență.
Sarotte: Exact. În 1993, propriul său parlament a fost bombardat de tancuri în 1993, iar în 1994 a declanșat un război teribil în Cecenia. Atunci, ideea de "totul sau nimic" - care fusese folosită înainte - a devenit puternică în extinderea NATO spre est.
Citește și: Cum a „măcelărit” România Delta Dunării înainte să apară pericolul Bîstroe. 1.753 km de canale noi
STANDARD: Având în vedere imperialismul lui Putin, ar fi avut vreodată vreo șansă acest parteneriat pentru pace?
Sarotte: Nu pot decât să speculez în această privință. Voi spune doar că lumea ar arăta mai bine acum - ceea ce nu este dificil, deoarece starea noastră actuală este tragică. Cred că nici rușii, nici noi și nici NATO nu am apreciat cum trebuie dezghețul din anii 1990.
Interviul integral este AICI
