Odată cu Brexitul se vorbește foarte mult despre unificarea irlandeză. Irlanda de Nord are o majoritate protestantă pro- britanică și o minoritate catolică unionistă. La referendumul din 2016, majoritatea nord-irlandezilor a votat rămânerea în Uniunea Europeană.
Potrivit publicației ”The Atlantic”, în cazul în care cele două Irlande vor fi separate după Brexit ”există o serie de riscuri de natură economică, de securitate și politice.” ”Granița riscă să redevină un focar de violență, ca în vremea Tulburărilor, în care și-au pierdut viața 3.500 de oameni de-a lungul a 30 de ani. Ipoteza reunificării celor două Irlande, este prevăzută în Acordul din Vinerea Mare, care a pus capăt Tulburărilor, cu condiția organizării unui referendum de-o parte și de alta a graniței irlandeze”, scrie ”The Atlantic”.
Evoluții demografice
Predicțiile demografice arată că, pe termen lung, catolicii unioniști, în fapt naționaliști irlandezi, vor fi majoritari în Irlanda de Nord. Acest lucru se va întâmpla până în 2021, potrivit estimărilor venite din mediul academic. La referndumul din 2011, 45% dintre irlandezi s-au declarat catolici și 48% protestanți. O serie de cifre din 2016, citate de BBC, arată că, cel puțin în cazul populației apte de muncă, proporția s-a inversat: 44%- catolici, 40%- protestanți.
Diferențele sunt și mai evidente în cazul școlarilor: 51% sunt catolici și 37% sunt protestanți. Doar în cazul persoanelor trecute de 60 de ani protestanții au încă majoritate: 57%, față de 35%.
Un sondaj dat publicității luna trecută arată că 45% dintre nord-irlandezi doresc să rămână parte a Regatului Unit al Marii Britanii, în timp ce 46% au declarat că vor desprinderea și unirea cu Irlanda. restul nu au o părere formată. Sondajul a fost realizat de o companie aflată în proprietatea lui Michael Ashcroft, fost lider al Partidului Conservator britanic, auto-declarat drept unionist.
Impedimentele în calea unificării celor două Irlande sunt, însă, de natură econimică. În 2016, Irlanda a avut un PIB pe cap de locuitor în valoare de 53.300 de euro, din turism, industrie high-tech și investiții străine. În Irlanda de Nord, cea mai săracă regiune din Marea Britanie- dependentă de fondurile guvernamentale anuale de la Londra, în valoare de 11,5 miliarde de dolari-, PIB-ul a fost de 23.600 de euro.
”Majoritatea schimburilor comerciale ale irlandei sunt, însă, cu Marea Britanie, astfel că unificarea irlandeză va avea un cost”, a declarat pentru ”The Atlantic” Steve Aiken, membru al Parlamentului nord-irlandez. Un paradox: deși salariile sunt mai mari în Republica Irlanda, nivelul de trai este mai ridicat în Irlanda de Nord, datorită prețurilor mai mici și serviciilor publice mai ieftine. De asemenea, sistemul de sănătate din Regatul Unit este mai ieftin și mai eficient decât cel din Irlanda.
Nu în ultimul rând, este argumentul securității. Grupări paramilitare protestante- care au ucis mii de oameni în perioada Tulburărilor- au avertizat că orice pas în direcția unificări va duce la escaladarea violențelor.
Chiar dacă unificarea celor două Irlande este mai probabilă în contextul haosului generat de Brexit, este puțin probabil ca acest lucru să se petreacă pe termen scurt, consideră ”The Atlantic”.
”Societatea se normalizează însă, iar acest lucru se întâmplă în liniște”, a declarat Peter Shirlow, director al Institutului pentru Studii Irlandeze, la Universitatea din Liverpool. El invocă studii care arată că un sfert din relațiile romantice de lungă durată din Irlanda de Nord sunt între persoane aparținând comunităților religioase diferite. În plus, o treime dintre elevii de școală nu au educație religioase. ”Asta înseamnă că, în timp, faliile politico- religioase se vor estompa”, conchide Shirlow.
