„În timpul crizelor trecute, performanțele economice ale Beijingului au favorizat creșterea regională. Nu vă așteptați la o performanță repetată în această criză”, punctează jurnalistul. El aduce drept argument faptul că Produsul Intern Brut al Chinei a scăzut cu 6,8% în primul trimestru din 2020, comparativ cu perioada similară din 2019, după cum au anunțat autoritățile de la Beijing.
Este cea mai slabă performanță din cel puțin 1992. Nici înainte de această scădere, lucrurile nu stăteau tocmai bine. Previziunile Fondului Monetar Internațional au fost că Asia va înregistra o creștere economică zero în acest an.
Rolul de principal punct de sprijin pe care China l-a jucat în Asia, în timpul crizei financiare asiatice din 1997-1998 și a marii recesiuni de un deceniu mai târziu, a fost evident, constată autorul analizei. În timpul crizei asiatice, China era în plină expansiune, pe drumul său de a deveni ”fabrica lumii” și cel mai mare exportator la nivel global. Investițiile au început să curgă din momentul în care China a devenit membră a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).
În timpul crizei financiare globale, ce a debutat în 2008, China a administrat stimulente economice masive, care au susținut activitatea regională. Regiunea Asia-Pacific a înregistrat o rată de creștere medie de 1,3% în timpul crizei financiare asiatice și de 4,7% în timpul Marii Recesiuni.
În prezent, Beijingul nu manifestă apetit pentru stimularea economiei cu bani de la buget. Potrivit Bloomberg Economics, sumele alocate pentru a îndepărta efectele pandemiei reprezintă doar 3% din PIB. Suma este mică în comparație cu cei 10% alocați de SUA și cei 20% de către Japonia.
Deși Banca Centrală a Chinei a scăzut costurile împrumuturilor, măsurile luate sunt firave comparativ cu gama de instrumente financiare pe care le are la dispoziție.
„China nu va salva Asia de data aceasta", a declarat Changyong Rhee, directorul Departamentului pentru Asia și Pacific al FMI, într-un interviu acordat Bloomberg Television.
Nu este exclus ca Beijingul să facă mai mult, dacă va ajunge la concluzia că revigorarea economică, după criza generată de pandemie, este în pericol. Predicțiile FMI vobesc despre o creștere de 1,2% pentru întreg anul 2020, pecum și o creștere de 9,2% în 2021.
Înainte de pandemie, China a reușit în mare parte să renunțe la prracticile care au dus la acumularea de datorii, ceea ce a dus în mod natural la o creștere mai lentă. Puțini analiști, însă, erau pregătiți pentru o creștere economică cu doar o cifră, o caracteristică a SUA sau Europa.
Potrivit unor estimări din 2018 a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, abia în 2030 era de așteptat ca ratele de reștere economică ale SUA și China să se sincronizeze în jurul a 2% pe an.
Transformarea Chinei, în ultimele patru decenii, în cea de-a doua economie din lume a fost un ingredient esențial în creșterea Asiei, mai ales după ce ascensiunea Japoniei s-a oprit la începutul anilor 1990. Pandemia va opri acest lucru, cel puțin pentru moment, iar asta va slbi Asia.
