”Acum câțiva ani am stat de vorbă cu Tyler Morse, un antreprenor în construcții care lucra la transformarea unui terminal al Aeroportului J.F. Kennedy în hotel. Clienții acestui hotel vor fi oameni de afaceri care sunt nevoiți să se întâlnească, să discute și apoi să se întoarcă de unde au venit. Hotelul face deja mulți bani din organizarea unor întâlniri de 12 până la 15 persoane. Pentru asta nu ai nevoie de un oraș. Ai nevoie de un aeroport sau o sală de conferințe. Dacă întâlnirea se prelungește, poți lua o cameră și rămâne peste noapte. Acest fenomen se petrece deja”, își începe analiza jurnalistul de la ”Slate”.
Publicația remarcă faptul că, de ceva vreme, așa merg lucrurile în lumea corporatistă. Nevoia schimbului de informații, idei, studii a creat nevoia companiile de a sta toate la un loc. Fenomenul se numește ”efectul de aglomerare” și explică de ce firmele preferă clustere precum sunt cele din Silicon Valley (San Francisco, SUA), în ciuda cheltuielilor foarte mari.
”M-am gândit la Morse săptămâna trecută, când o singură ședință a conducerii unei firme din domeniul biotech, ce a avut loc într-un hotel din Boston, a fost responsabilă pentru 77 de cazuri de COVID- 19 în statul Massachusetts. M-am gândit zilele acestea la toate aceste întîlniri corporatiste, care brusc nu mi se par atât de necesare”, punctează jurnalistul ”Slate”.
Distanțare socială
Analiza remarcă un lucru mai mult decât evident: orice activitate care necesită interacțiune umană este afectată odată cu amplificarea pandemiei cu noul coronavirus. Evenimentele sportive s-au anulat, la fel și festivalurile. Compania feroviară ”Amtrak” a anunțat că rezervările s-au prăbușit cu 50%, iar rata de anulare a rezervării este de peste 300%. Managerul i-a trimis pe angajați în concedii fără plată.
Hotelurile din San Francisco sunt neocupate în proporție de 70-80%. Pe Broadway s-a stins lumina. CEO-ul companiilor aeriene Southwest și JetBlue a comparat deja impactul pandemiei cu noul coronavirus cu atacurile de la 11 septembrie. Afirmația a fost făcută înainte ca președintele SUA Donald Trump să anunțe interzicerea curselor din Europa.
Universitățile își golesc campusurile, folosesc, ca niciodată până acum, instrumentele de educație online. Giganți ecomomici precum Amazon sau Apple le-au cerut angajaților să lucreze de acasă pe termen nelimitat.
”Dar ce se va întâmpla după pandemia de coronavirus? În anumite privințe răspunsul este: aceleași lucruri ca și înainte. Pandemia va bulversa obiceiurile, economia, stilul de viață al oamenilor, dar va trece. Americanii nu vor înceta să meargă la meciuri de baschet, în vacanțe, la întâlniri de business. Până acum telegramele, telefoanele, televiziunea, internetul nu au reușit să anihileze nevoia umană de a strange mâini, în ciuda faptului că adepții tehnologiei au prezis contrariul. Avem suficiente motive să înțelegem că lucrurile nu vor fi la fel ca săptămâna trecută”, mai scrie ”Slate”.
Publicația remarcă faptul că ”micile cutremure produc mici schimbări societale, cele mari schimbă lucrurile pentru totdeauna”. Procesul lui O.J. Simpson a crescut popularitatea telenovelelor, pandemia de gripă din 1918 a stimulat dezvoltarea unui sistem national de sănătate în Europa.
Chiar dacă guvernul va sprijini sectoarele economice puternic lovite de economie, laolaltă cu cei care lucrează în ele, asta nu înseamnă că nu se va instaura o preferință pentru lucrul la distanță. Campaniile poltiice s-ar putea să decidă că nu mai au nevoie de atâtea mitinguri, în timp ce firmele s-ar putea să se relocheze în sedii mai mici și să apeleze la mai mulți angajați care să lucreze la distanță.
Companiile vor calcula mai bine bine cât de importante sunt călătoriile de afaceri, vom construi lanțuri de aprovizionare locale, dar mai rezistente. ”Asta va schimba întreaga paradigmă a relațiilor cu China, în ceea ce privește conectarea economică”, a apreciat un analist economic specializat în China, citat de Washington Post, argumentând că companiile străine vor începe decuplarea de China.
O nouă paradigmă
Aceste schimbări vor veni din schimbarea substanțială a modus operandi, care se petrece deja sub ochii noștri. ”Oamenii vor apela mai mult la livrări, în loc să meargă personal la cumpărături. Se va găti mai mult acasă, în loc să se meargă la restaurant. Oamenii vor apela mai puțin la soluții de transport public precum Uber sau Lyft și vor folosi mai mult mașinile personale, pe care le vor conduce solitari. Vom avea mai multă asistență medicală online, mai multe jocuri video, mai puțin entertainment live. Structura societală care se rupe zilele astea s-ar putea să nu poată fi țesută la loc. Toate aceste schimbări au un singur numitor comun: preferința oamenilor de a sta departe unii de alți, în loc de a fi împreună. Toate transformările sugerează un mod de viață în care oamenii călătoresc mai puțin decât o fac în prezent”, mai constată ”Slate”.
Publicația subliniază că dezastrul sistemului public de sănătate din China are legătură cu nivelul de poluare. Potrivit NASA, poluarea cu nitrogen dioxid (ce provine de la mașini, camioane, fabrici și centrale) a scăzut cu 30% în estul puternic industrializat al Chinei. Este de așteptat ca ceva similar să se întâmple și în Statele Unite, unde transportul este cea mai mare sursă de emisie a gazelor cu efect de seră.
”Pentru cel puțin câteva săptămâni vom trăi într-un viitor posibil, o lume mai verde, mai singuratică, o lume cu mai multe jocuri video”, conchide analiza.
