"În jurul orei 4 dimineaţa, apărarea antiaeriană a doborât două drone de atac care zburau în direcţia oraşului", a scris Sobianin pe canalul său de Telegram.
Atacuri cu drone la ordinea zilei asupra Moscovei. Zelenski: "Războiul se întoarce în Rusia"
El a adăugat că una dintre drone a fost doborâtă în regiunea Kaluga, la sud de capitală, iar cealaltă lângă şoseaua de centură, la aproximativ 50 de kilometri de Moscova.
💥 Tonight, a massive explosion in Domodedovo in Moscow, where a Ukrainian drone was shot down by Russian air defense the previous night. Eyewitnesses reported active air defense again, so quite likely a successful drone strike. https://t.co/ZwNKxruJNs pic.twitter.com/XW1Z4ui5jN
— Igor Sushko (@igorsushko) August 9, 2023
Atacurile cu drone asupra capitalei ruse au avut loc cu o oarecare regularitate în ultimele săptămâni.
"Războiul se întoarce treptat pe teritoriul Rusiei, în centrele sale simbolice şi în bazele sale militare, iar acesta este un proces inevitabil, natural şi absolut just", a avertizat preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, pe 30 iulie.
Citește și: Atac cu drone la Moscova: o clădire comercială lovită și un aeroport închis
Atacurile cu drone au de ambele păriți a devenit "esența" războului în ultimele luni.
Un atac "masiv" cu drone rusești a distrus în cursul nopții un depozit de petrol în regiunea Rivne din vestul Ucrainei, a declarat joi un oficial militar ucrainean.
Citește și: VIDEO O dronă ucraineană a lovit o clădire guvernamentală din Rusia. Războiul, „împins” înapoi
Într-o înregistrare video de la fața locului din districtul Dubno, postată pe Telegram, șeful administrației militare regionale Rivne, Vitalii Koval, a declarat că primii respondenți lucrau pentru a stinge un incendiu.
Videoclipul a arătat un incendiu mare și coloane de fum care se ridicau din depozitul de petrol.
❗️ Rivne region suffered a massive drone attack at night - OVA
— Slava Ukraini 🇺🇦 Making Spaces Great Again 🛸 (@Heroiam_Slava) August 10, 2023
🔴 Unfortunately, the oil depot in Dubno region was destroyed. There are no casualties. pic.twitter.com/aubhB13MKD
Nu au fost raportate victime, a declarat Koval.
Rusia se consideră amenințată de NATO și promite un "răspuns" adecvat
Ameninţările militare occidentale la adresa Rusiei au crescut "exponenţial", a declarat ministrul apărării rus Serghei Şoigu în cursul unei reuniuni cu eşaloanele superioare ale forţelor armate ruse.
În acelaşi timp, Polonia a anunţat că va trimite 2.000 de soldaţi la frontiera cu Belarus, după cum a declarat miercuri ministrul adjunct de interne polonez, Maciej Wasik, pentru agenţia naţională de presă PAP, de două ori mai mulţi decât a cerut Garda de Frontieră, pentru a stopa trecerile ilegale ale migranţilor şi a menţine stabilitatea, potrivit Reuters.
"În direcţiile strategice de vest şi nord-vest, ameninţările la adresa securităţii militare a Rusiei au crescut exponenţial", a spus Şoigu la Colegiul Ministerului Apărării, prezentând un raport privind consolidarea grupărilor militare ale Rusiei la frontierele sale de vest.
Totodată, ministrul rus a adăugat că "disponibilitatea Occidentului de a trimite o cantitate considerabilă de resurse disponibile în Ucraina, pentru a întoarce în favoarea lor situaţia de pe câmpul de luptă, generează riscuri serioase de escaladare a conflictului".
El a subliniat că Occidentul duce un "război prin procură" împotriva Rusiei, oferind "un sprijin fără precedent regimului marionetă de la Kiev".
"Din februarie anul trecut, Ucraina a primit sute de tancuri, peste 4.000 de vehicule blindate, peste 100.000 de piese de artilerie şi zeci de lansatoare multiple sau sisteme de apărare antiaeriană", a spus Şoigu, precizând că ajutorul militar occidental acordat Kievului ar fi depăşit 160 de miliarde de dolari.
El a acuzat totodată SUA că cer aliaţilor lor furnizarea de arme "din ce în ce mai letale şi cu rază de acţiune mai lungă", cum ar fi rachete britanice Storm Shadow.
În acest context şi din cauza deficitului de muniţie cu care se confruntă Kievul, a spus Şoigu, Washingtonul a "comis o nouă crimă de război prin includerea în pachetul de ajutor militar" pentru Ucraina a bombelor cu dispersie, interzise de o convenţie internaţională.
De asemenea, el a calificat drept "un factor serios de destabilizare aderarea Finlandei la NATO şi, în viitor, a Suediei", care a dublat deja frontiera terestră a Rusiei cu Alianţa Nord-Atlantică.
"Contingentele militare NATO şi armamentul capabil să lovească ţinte critice din nord-vestul Rusiei sunt susceptibile de a fi desfăşurate pe teritoriul finlandez", a afirmat el.
În plus, Şoigu a invocat "riscuri considerabile" reprezentate de "militarizarea Poloniei, care - potrivit lui - a devenit principalul instrument al politicii antiruseşti a SUA".
El a acuzat Polonia că încearcă să ocupe vestul Ucrainei şi în acest scop înfiinţează în prezent unităţi polono-ucrainene, sub aparenţa de a asigura securitatea ţării vecine, notează EFE.
"Luând în considerare forţele armate ale ţărilor din Europa de Est, de-a lungul frontierelor Uniunii statale (Rusia-Belarus) se află aproape 360.000 de militari, 8.000 de vehicule blindate, 6.000 de dispozitive de artilerie şi mortiere, 650 de avioane şi elicoptere", a enumerat el.
Mai mult, declară Şoigu, prezenţa forţelor din alte ţări NATO a crescut de 2,5 ori de la începutul războiului, ajungând la peste 30.000 de militari.
"Ameninţările menţionate la adresa securităţii militare a Rusiei necesită o reacţie adecvată şi în timp util', a concluzionat ministrul rus al apărării, anunţând că Rusia îşi va consolida forţele la frontierele sale vestice.
Şoigu a spus că Polonia, ţară membră a NATO, şi-a anunţat deja planurile de consolidare a armatei sale şi se aşteaptă ca forţe şi armament NATO semnificative să fie desfăşurate în Finlanda, care tocmai a aderat la alianţa occidentală condusă de SUA, potrivit Reuters.
În acelaşi timp, Polonia va trimite 2.000 de soldaţi la frontiera cu Belarus, a declarat miercuri ministrul adjunct de interne polonez, Maciej Wasik, pentru agenţia naţională de presă PAP, de două ori mai mulţi decât a cerut Garda de Frontieră, pentru a stopa trecerile ilegale ale migranţilor şi a menţine stabilitatea, potrivit Reuters.
Varşovia s-a arătat din ce în ce mai preocupată de situaţia la frontieră după ce sute de mercenari Wagner căliţi în lupte au sosit în Belarus luna trecută la invitaţia preşedintelui Aleksandr Lukaşenko.
Mai mult, Belarus a început săptămâna aceasta exerciţii militare în apropierea graniţei poloneze. La o întâlnire cu preşedintele rus Vladimir Putin pe 23 iulie, Lukaşenko a spus, în glumă, că abia îi ţine în frâu pe mercenarii Wagner care vor să atace Polonia.
"Probabil nu ar trebui să o spun, dar o voi face. Au început să ne îngrijoreze wagnerii: "Vrem să mergem în Occident, daţi-ne voie !" Iar eu le-am spus, de ce vreţi să mergeţi în Occident ? "Pentru a face o excursie la Varşovia, la Rzeszow"", i-a spus Lukaşanko preşedintelui rus, care a schiţat un uşor surâs.
Totodată, Polonia remarcă de asemenea o creştere a numărului de migranţi din Africa şi Orientul Mijlociu care încearcă să-i treacă graniţa în ultimele luni. În ultimii doi ani, Varşovia a acuzat Belarus că recrutează migranţi în ţările sărace şi-i trimite ilegal peste frontieră pentru destabilizarea situaţiei.
"Această întărire va fi nu de 1.000, ci de 2.000 de soldaţi", a declarat Maciej Wasik pentru PAP, indicând că "această decizie a fost luată de către Comitetul de Securitate, această decizie a fost luată de ministrul (apărării) Mariusz Blaszczak".
