Primele decizii de la Casa Albă deja arată o linie intransigentă față de Arabia Saudită, prin dezvăluirea implicării prințului moștenitor în uciderea jurnalistului disident Jamal Khashoggi și prin suspendarea pe termen nelimitat al exportului de arme, sperând astfel că va opri războiul din Yemen.
Suspendarea contractelor de armament
Totodată, Administrația Biden a suspendat contractele de armament și cu Emiratele Arabe Unite.
Riadul are însă opțiunea de a-și dezvolta propriul program de arme nucleare, așa cum prințul a declarat în repetate rânduri, și o poate face cu ajutor din Pakistan și cu rachete balistice din China. Rusia este acolo, așteptând doar o oportunitate să se alieze cu Arabia Saudită.
Primii pași ai Administrației Biden în Orientul Mijlociu indică deja ruperea axei pro-americane concepute pentru regiune de Trump, care se baza pe un set de acorduri militare și diplomatice care lega Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Israel.
Toate aceste țări se sincronizau, militar și diplomatic cu Washingtonul, cu privire la amenințarea reprezentată de Iran, mai ales prin programul de dezvoltare a armelor nucleare.
Acum, președintele SUA pare să se fi orientat către Israel, dar nu cum ar fi vrut premierul Benjamin Netanyahu.
Puterea nucleară a Israelului
În ultimele săptămâni, mass-media americană a avut o serie de „revelații” și „analize” cu privire la programul nuclear al Israelului, iar analiștii în domeniu consideră că acestea ar fi o „concesie” pentru Iran.
Regimul de la Teheran a susținut întotdeauna că în privința armelor nucleare în Orientul Mijlociu, Israelul este pe primul loc, deci nu se poate cere altor țări să nu dezvolte un arsenal nuclear.
La 17 februarie, influenta revistă Foreign Policy a publicat un articol lung intitulat: „Biden ar trebui să pună capăt ipocriziei SUA asupra armelor nucleare israeliene”.
A fost urmat de publicarea, la 25 februarie, de către Associated Press a „noilor descoperiri”, imagini prin satelit a unor ample lucrări de construcție pentru extinderea Centrului de Cercetare Nucleară din Dimona, în deșertul Negev. „la doar câțiva metri sud-vest de reactor”.
Acolo, susțin „sursele”, se produce de mulți ani plutoniu pentru bombele nucleare, încă de la înființarea centrului nuclear, în anii 1950.
Citește și
Israelul se va opune politicii lui Biden privind Iranul. Teheranul a dat SUA un „ultimatum”
Dosarul nuclear iranian: AIEA, „puternic preocupată” de un sit nedeclarat de Teheran
Israelul a refuzat în mod constant să confirme sau să infirme că are urme nucleare, însă au existat momente când în amenințări directe între lideri, nemediatizate, în situații de război, s-a făcut uz de această putere.
Analiștii susțin că noul președinte american pare să țină cont de cererile pentru forțarea Israelului să se recunoască putere nucleară pentru a reduce la tăcere obiecțiile acestui stat asupra acordului nuclear cu Iranul din 2015, la care SUA vrea să revină.
Totodată, aceste „dezvăluiri” ar putea pregăti terenul pentru negocieri internaționale asupra unui Orient Mijlociu denuclearizat, în care politica ambiguă a Israelului în privința armelor nucleare în regiune ar fi demontată.
