Pe 31 decembrie 2020, ora 23 la Londra, 1 ianuarie 2021 ora 0 la Bruxelles și 1 la București Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord va deveni o țară aproape ca toate celelalte din afara UE.
Desigur, comerțul liber cu mărfuri între UK și UE va continua, dar toate celelalte aspecte ale relației se vor schimba, unele în mod fundamental.
Este sfârșitul unei perioade de 48 de ani începută pe 1 ianuarie 1973, când UK adera la Comunitatea Economică Europeană (CEE), mai cunoscută sub denumirea de Piața Comună, sub guvernul Conservator condus de eurofilul Edward Heath.
La scurt timp după aceea, pe 5 iunie 1975 avea loc un referendum convocat de guvernul Laburist condus de Harold Wilson, privind rămânerea sau ieșirea din CEE a Marii Britanii. Cu sprijinul Partidului Conservator, condus la acea dată de Margaret Thatcher, referendumul a rezultat într-un vot masiv pentru rămânere: 67% pentru, 33% împotrivă.
Anii ce au urmat au adus o integrare tot mai profundă a Marii Britanii în Comunitate, ceea ce a alimentat euroscepticismul, generând un conflict cronic în rândul Partidului Conservator – aflat la putere între 1979 și 1997 și a contribuit la căderea a doi prim miniștri – Margaret Thatcher (1979 – 1990) și John Major (1990 – 1997). (Citește analiza integrală în RFI)