Macedonia de Nord și-a schimbat anul trecut numele pentru a pune capăt unei dispute cu Grecia, care îi bloca ambițiile europene, dar acum se confruntă cu opoziția Bulgariei, care cere să fie recunoscute „rădăcinile bulgare" ale limbii țării, ale poporului și istoriei sale.

„Procedura europeană nu ar trebui să antreneze șantajul fiecărei țări din Europa sau din Balcanii de Vest care crede că are o revendicare", a spus ministrul de Externe, Bujar Osmani.

Bulgaria argumentează că identitatea națională a Macedoniei de Nord este o construcție artificială și că limba și poporul macedonean sunt de fapt bulgare.

Tot marți, SUA au acuzat Rusia că destabilizează regiunea mediteraneană și nu numai prin acțiunile din Libia, Siria și Grecia, având ca obiectiv subminarea ordinii internaționale.

El a menționat în mod special expulzarea diplomaților ruși din Grecia în 2018 pentru că subminau acordul bilateral între Atena și Macedonia de Nord.

Schimbarea numelui țării a fost esențială pentru intrarea sa în NATO, care a avut loc la începutul acestui an, diplomații ruși expulzați susținând grupurile de extremă dreaptă din Grecia, sub masca promovării patrimoniului grec ortodox, care se opuneau recunoașterii Macedoniei de Nord.

Tot o astfel de tactică este aplicată acum implicând Bulgaria, care consideră că „Macedonia e Bulgaria”, după cum și grecii scriau în 2018 că „Macedonia e Grecia”.

„Moscova continuă să amenințe stabilitatea mediteraneană folosind o varietate de tehnici pentru a răspândi dezinformarea, a submina suveranitatea națională și a semăna haosul, conflictul și diviziunea în țările din întreaga regiune", a declarat secretarul american de Stat, Mike Pompeo.

El a menționat în mod special sprijinul dur al Rusiei pentru regimul Assad, un regim care și-a pierdut legalitatea prin abuzurile repetate asupra populației, care a preferat să emigreze în masă.

Toate eforturile de a determina regimul Assad să se conformeze legilor internaționale au fost blocate de Rusia, care îl susține militar.

Pompeo a acuzat Moscova și că în Libia susține ofensiva generalului rebel Khalifa Haftar asupra capitalei, Tripoli, „și că a subminat eforturile ONU de a aduce pacea în țară”.

„De asemenea, continuă să încalce embargoul ONU asupra armelor și blochează sancțiunile Consiliului de Securitate al ONU asupra lui Mohamed al-Kani și miliției Kaniyat, ale căror încălcări flagrante ale drepturilor omului sunt bine documentate. Și prin mandatarul său, grupul Wagner, alimentează conflictul”, a declarat Pompeo.

Al-Kani este șeful miliției Kaniyat, care este sancționată de SUA din cauza abuzurilor și încălcării drepturilor omului.

Grupul Wagner, susține Kremlinul, este o companie rusească paramilitară privată.

Pompeo a subliniat că aceasta nu este decât vârful aisbergului acțiunilor Rusiei, toate „demonstrând clar că dacă cineva face jocuri politice și încearcă să împiedice progresul în conflictele regionale, acesta este Rusia, care acționează doar pentru a-și promova propriile interese în detrimentul întregii regiuni".