Potenţial de război global catastrofal al Occidentului cu Rusia. Țările NATO își pregătesc cetățenii să se pregătească pentru următorul conflict global, dintre marile puteri.
Cândva de neconceput, ideea unui al treilea război mondial pare mai aproape ca niciodată.
Ce poate declanşa războiul viitor al Occidentului cu Rusia
Prima lovitură de tun a fost trasă de amiralul Rob Bauer, președintele Comitetului Militar al NATO, și cel mai înalt ofițer militar din Alianță, care a avertizat că, deoarece Rusia va ataca Occidentul, în următorii 20 de ani, un număr mare de civili va trebui mobilizat.
Câțiva alți lideri NATO au susținut acest punct de vedere. Șeful armatei britanice a cerut ca britanicii să fie recrutați într-o armată cetățenească, care poate duce un război terestru cu Rusia.
Șeful forțelor armate ale Suediei a declarat că toți suedezii trebuie "să se pregătească pentru război”. Politicienii și liderii militari germani au discutat despre posibilitatea readucerii serviciului militar obligatoriu, aminteşte dr. Maurizio Geri, pentru EurActiv.
Citeşte şi: Cum și-a mărit SUA teritoriul cu peste 1 milion km pătrați? Suprafața este de cinci ori cât România
Geri este un fost analist NATO pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord (MENA) și securitatea maritimă în Marea Mediterană extinsă.
El a efectuat cercetări pentru diverse grupuri de reflecție, inclusiv Centrul Carter, Institutul Washington pentru Politica Orientului Apropiat și Centrul de Informare Euro Gulf.
Nici unul dintre acești oficiali militari sau lideri politici nu a menționat "elefantul din cameră": cel mai mare punct de inflamație probabil pentru războiul cu Rusia este cel al schimbărilor climatice.
Citeşte şi: Semnele că Putin pregătește războiul cu NATO. Declarațiile „în oglindă” ca înainte de 24 februarie
În următoarele două decenii, pe măsură ce schimbările climatice vor determina retragerea gheții marine din Arctica, probabilitatea ca o invazie rusă să domine regiunea – care conține unele dintre cele mai mari resurse minerale și combustibili fosili neexploatate din lume – va crește dramatic.
O astfel de invazie arctică ar forța NATO să acționeze, ducând probabil la un conflict global major.
În prezent, invazia Ucrainei, de către Rusia, a atras cea mai mare atenție, ca punct de intrare pentru un atac mai larg asupra Europei.
Foto: Profimedia Images
Cu toate acestea, politicienii nu reușesc să îşi armonizeze punctele într-un mod adecvat, astfel ca să ajungă la un numitor comun.
Citeşte şi: Cum poate fi salvată planeta fără panică. Lupta contra schimbărilor climatice nu e pierdută
Concentrarea asupra războiului din Ucraina și a nevoii de a recruta armate cetățenești este un ajutor pentru un scenariu de conflict global devastator, care ar putea fi evitat.
Asta înseamnă să te lupți cu cel mai mare dușman dintre toate.
NATO a recunoscut de mult timp că schimbările climatice reprezintă "un amplificator de amenințare”, pentru problemele tradiționale de securitate.
Mai multe studii NATO au avertizat că, odată cu schimbările climatice mai rapid decât se credea anterior, pericolul unei confruntări militare în Arctica crește rapid.
Strategic ideală
Cu resursele naturale abundente ale Arcticii, locația sa strategică ideală și potențialul său extraordinar de a deschide noi rute rapide pentru comerțul maritim, Rusia este hotărâtă să controleze regiunea.
Pe măsură ce înrăutățirea schimbărilor climatice topește mai multă gheață în Arctica, s-au deschis rute maritime și noi oportunități de explorare și extracție de resurse.
Foto: Profimedia Images
Accelerarea topirii arctice a crescut amprenta militară a Rusiei și influența geopolitică în regiune.
Putin consideră că dominația Rusiei asupra Arcticii este esențială pentru supraviețuirea economică a regimului său, în următorii 30 de ani.
Rusia, dependentă
Arctica rusă se crede că deține până la 95% din rezervele rusești de gaz și 60% din rezervele rusești de petrol, încă neexplorate.
Cu toate acestea, într-o situație de creștere a sancțiunilor occidentale și de izolare internațională, deschiderea accesului la resursele arctice – care sunt de asemenea revendicate parțial de alte puteri NATO – ar putea declanșa o luptă pentru dominația teritorială.
Orice operațiune militară la scară largă a Rusiei, pentru a captura Arctica, ar declanșa o confruntare fără precedent cu NATO. Și aceasta ar putea aprinde butoiul de pulbere.
Descurajare
Pentru a reduce riscul unui astfel de război cu Rusia, țările NATO ar trebui să acorde prioritate acțiunii climatice.
În timp ce pregătirea militară tradițională este necesară – și demonstrarea faptului că forțele NATO combinate sunt pregătite și dispuse să apere forțele ruse, într-un război terestru prelungit, va fi o descurajare crucială – guvernele NATO trebuie să facă investiții preventive mai mari.
Aceasta înseamnă adoptarea unei mobilizări ca pentru război chiar acum, pentru a combate schimbările climatice.
NATO a etichetat schimbările climatice drept o provocare definitorie a timpului nostru și se angajează să devină organizația internațională lider în domeniul climei și securității.
Factorul COP28
Cu toate acestea, în urma acordului climatic global COP28, referitor la „tranziția de la combustibilii fosili”, cunoscut sub numele de „Consensul Emiratelor Arabe Unite”, NATO trebuie să-și supraalimenteze ambițiile climatice proporțional, pentru a evita cele mai grave riscuri climatice.
După cum a spus președintele COP28, Sultan Al Jaber, după summitul ONU: „Un acord este la fel de bun ca punerea sa în aplicare… Trebuie să luăm măsurile necesare, pentru a transforma acest acord într-o acțiune tangibilă”.
De aceea, obiectivele NATO de reducere voluntară a emisiilor nu sunt suficient de bune. În schimb, avem nevoie de armatele NATO, să se angajeze la ținte obligatorii. Și aceasta ar trebui să includă acordul de hotar COP28, de a tripla energia regenerabilă până în anul 2030.
Mai departe de atât
Integrarea obiectivelor COP28 în planul de acțiune al NATO, în domeniul climei, va avea un succes răsunător, pur și simplu pentru că munca grea de negociere a fost deja făcută la summitul ONU privind schimbările climatice, de anul trecut.
Având în vedere că statele membre NATO se numără deja printre cele 198 de țări care au semnat angajamentele COP28, următorul pas este ca conducerea NATO să implementeze angajamentele în acțiuni concrete.
Totuși, NATO ar trebui să meargă și mai departe decât atât. Mulți oameni de știință avertizează că schimbările climatice periculoase, inclusiv dispariția gheții din Marea Arctică, pot fi aproape inevitabile, chiar și cu reduceri radicale ale emisiilor de gaze cu efect de seră.
Potenţial război global catastrofal
Pe lângă astfel de reduceri, țările NATO ar trebui să ia în considerare cele mai sigure soluții de geoinginerie, pentru a încetini sau poate chiar inversa topirea arctică.
Aceasta necesită un program de cercetare, autorizat la cele mai înalte niveluri.
Dacă NATO nu reușește să răspundă la urgența climatică cu rapiditatea pe care o merită, atunci ne-am putea confrunta nu doar cu un război global catastrofal cu Rusia, ci și cu o planetă potențial nelocuibilă, unde nimeni nu este în siguranță.
