Duminică noapte, preţul petrolului s-a prăbuşit cu peste 20%, după ce Arabia Saudită, cel mai mare producător la nivel mondial, a redus preţurile de vânzare.
Este debutul unui război petrolier între OPEC, organizația țărilor exportatoare de petrol, şi Rusia, după ce cele două entități nu s-au înțeles asupra cotelor de vânzare de petrol.
Vineri, Rusia a respins propunerea OPEC de reducere a producţiei în încercarea de a stabiliza prețul petrolului, după fluctuațiile de pe piețele globale produse de izbucnirea epidemiei de coronavirus.
Preţul petrolului Brent a scăzut la 35,70 dolari/baril (minus de 21%), în timp ce preţul ţiţeiului WTI-U.S. West Texas Intermediate a scăzut până la 32,6 dolari/baril (minus cu 20,9%).
Noile preţuri ale ţiţeiului sunt ele mai scăzute din 2016 încoace.
Cum s-a ajuns aici
Furtuna a izbucnit în momentul în care alianța între OPEC și Rusia, care au redus livrările de petrol începând cu 2017 pentru a susține prețurile globale, s-a gripat vinerea trecută, într-o întâlnire la Viena.
Rusia a refuzat să reducă producția de petrol, la propunerea OPEC, pentru a ține prețul sus pe piețele afectate de coronavirus și a le da astfel o gură de oxigen.
Decizia Moscovei a făcut ca prețul petrolului să scadă cu 10% doar în ziua de vineri, în condițiile în care prețul petrolului neprocesat scăzuse deja pe fondul diminuării cererii, cauzată de izbucnirea epidemiei de coronavirus.
Sâmbătă Arabia Saudită a escaladat situația pentru a crește presiunea pe Rusia. Regatul a mărit producția de petrol și și-a scurtcircuitat astfel prețul de vânzare cu 6 până la 8 dolari, potrivit estimărilor specialiștilor.
Turbulențele bursiere au fost amplificate de investitorii pe termen scurt, care au pariat împotriva prețului petrolului. Mai mult, investitorii pe termen lung au preferat să-și plaseze banii în mărfuri mai stabile, tranzacționate pe burse.
Analiștii susțin că Rusia a refuzat să reducă producția de petrol pentru a lovi în producătorii americani de petrol și gaze de șist, care au nevoie de prețuri ridicate pentru a supraviețui.
"Rusia a dat semnale că ținta reală sunt producătorii americani”, precizează o notă către clienți a firmei de consultanță FGE. "Un astfel de atac este sortit eșecului, dacă prețurile nu rămân jos o perioadă lungă de timp”, completează nota.
Ce șanse are planul saudit
”Va funcționa și de data asta? Își permite Arabia Saudită să țină prețul petrolului jos și să suporte o perioadă mai lungă de timp scăderea veniturilor? Și, nu în ultimul rând, cum va reacționa Rusia față de această provocare?”, se întreabă editorialistul Bloomberg, Mohamed A. El-Erian.
El remarcă faptul că strategia Arabiei Saudite a funcționat în trecut, Regatul reușind să restabilească liniștea în momente de turbulențe majore, pentru că și-a impus voința în fața celorlalți membri OPEC.
Pentru a fi eficientă, o astfel de tactică funcționează dacă sunt îndeplinite anumite condiții: există un anumit nivel al cererii pe piață, țările OPEC au un interes comun să scadă sau să crească producția pentru a influența prețurile într-un sens sau altul, sau atunci când există presiune mică din partea unor entități producătoare din afara OPEC.
Odată cu creșterea producției de petrol și gaze de șist, a crescut presiunea din exterior, problemă dublată de o realitate existentă în interiorul OPEC: anumite state membre nu respectau cotele de producție convenite.
Din acest motiv, Arabia Saudită a fost nevoită să negocieze cu câțiva mari producători de petrol, printre care și Rusia, în cadrul unei structuri denumită OPEC+, pentru a controla prețul petrolului. Regatul a fost interesat și să convingă partenerii să diminueze investițiilor în exploatarea petrolului și gazelor de șist.
”Pentru ca strategia să funcționenze din nou, Arabia Saudită trebuie să suporte scăderea veniturilor pe termen scurt. Va putea face asta mai mult decât ceilalți mari producători de petrol grație avantajelor sale structurale: costul mic de producție pentru un barilul de petrol, capacitatea mare de producție și de adaptare precum și o infrastructură națională și internațională de mari dimensiuni”, scrie Mohamed A. El-Erian.
Coronavirusul afectează economia globală și este de așteptat ca cererea de petrol să scadă la nivel global. Scăderea activităților de producție va duce la o scădere a cantității de combustibil necesare transportului mărfurilor.
Desigur, întrebarea cea mai importantă este ce va face Rusia?
„În trecut, presiunea OPEC asupra Rusiei s-a făcut mai puțin direct și nu atât de la vedere. Lucrurile stau altfel în prezent”, remarcă editorialistul Bloomberg.
Mai mult, există temerea că Vladimir Putin nu va fi de acord cu reducerea producției, pentru că ea are implicații negative asupra economiei Rusiei și costuri politice pentru el. În plus, nu ar fi prima dată când Rusia joacă propria carte pentru a-și atinge propriile scopuri economice.
„Arabia Saudită încearcă să reechilibreze prețul petrolului într-o perioadă de turbulențe importante. În cazul unui refuz al Rusiei, Regatul are varianta de a accepta să fie singurul producător care reduce producția, cu costurile aferente, și șă aștepte ca prețurile să scadă, în condițiile în care ceilalți producători țin producția sus.
Acestă variantă este greu de digerat. Pentru saudiți ar fi de preferat ca panica generată de coronavirus să scadă, activitatea economică să-și revină, cererea de petrol la nivel global să crească, iar Rusia să fie de acord cu noi cote individuale de producție. În acest scenariu Arabia Saudită ar demonstra încă odată că deține pârghiile de putere în OPEC +”, conchide editorialul Bloomberg.
