China își face port la Marea Neagra ca să ajungă în Europa ocolind Rusia. Miza 600 miliarde de dolari pe an.
Citește și: China și-a scufundat din greșeală o navă de 4.000 t, lovind-o cu o rachetă. Voia să atace Taiwanul
Citește și: VIDEO Tancul sud-coreean K2, testat în premieră la Smârdan. Costă 8.500.000 $. România vrea 300
Georgia a anunțat că un consorțiu chinez a depus singura ofertă pentru a construi un port extins de adâncime în Anaklia, punând capăt unei dispute politice de mai mulți ani legate de megaproiectul care pune în centrul atenției legăturile tot mai mari ale Tbilisi cu Beijingul.
China își face port la Marea Neagra ca să ajungă în Europa ocolind Rusia
Ministrul georgian al Economiei și Dezvoltării Durabile, Levan Davitașvili, a făcut anunțul la o conferință de presă din 29 mai, unde a spus că guvernul a primit oferte de la un consorțiu Elveția-Luxemburg și o ofertă comună de la China Communications Construction Company Limited și China Harbour Investment Pte. Ltd. cu sediul în Singapore.
„Cererea este completă, au fost prezentate garanțiile bancare relevante”, a declarat Davitașvili, potrivit rferl.org.
„În câteva zile, vom avea clarificări, după care consorțiul chinez va fi anunțat câștigător”.
El a adăugat că China Road and Bridge Corporation și Qingdao Port International Co Ltd vor servi ca subcontractanți pentru construirea portului.
După luni de consultări cu ambii ofertanți, Davitașvili a precizat că Tbilisi a primit doar o propunere finală de la consorțiul chinez, care acum pare pregătit să construiască primul port de mare adâncime al țării.
Anunțul pune capăt unei lupte politice controversate cu privire la cine va construi portul important din punct de vedere strategic pentru Europa.
O încercare anterioară de a construi portul din Anaklia de către un consorțiu format între TBC Bank din Georgia și Conti International, cu sediul în SUA, a fost anulată de guvern în 2020, după ani de controverse politice după ce co-fondatorii TBC -Mamuka Khazaradze și Badri Japaridze - s-au confruntat cu acuzații de evaziune fiscală și spălare de bani.
În urma acuzațiilor, investitorul american s-a retras și proiectul s-a oprit până când guvernul a anulat contractul portuar de 2,5 miliarde de dolari.
În 2022, un tribunal i-a găsit pe Khazaradze și Japaridze vinovați de fraudă, dar ambii au fost eliberați fără închisoare.
Guvernul a anunțat planuri de a relansa proiectul în 2022 și a deschis un apel de oferte, spunând că Tbilisi intenționează să dețină 51% din acțiunile proiectului.
Miza 600 miliarde de dolari pe an
Locația strategică a Georgiei la marginea de est a Mării Negre a făcut-o deosebit de crucială pentru Coridorul de Mijloc, o rută comercială între China și Europa care ocolește Rusia.
Aceasta a crescut în importanță și de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.
Coridorul de Mijloc - leagă Asia de Sud-Est și China de Europa prin Kazahstan, Marea Caspică, Azerbaidjan, Georgia și Turcia - oferă un traseu ce este cu cel puțin 2.000 de kilometri mai scurt decât Coridorul de Nord, care trece prin Rusia.
Aceasta înseamnă o rută mai scurtă, cu potențialul de a economisi mai mult timp pe o rută între China și Europa până la 12 zile, în timp ce Coridorul de Nord durează 20 de zile.
Comerțul dintre China și Europa este evaluat la 600 de miliarde de dolari pe an.
Însă megaproiectul a fost în centrul confruntărilor geopolitice, cu sediul în Uniunea Europeană și companii chineze despre care se spune că ar fi fost în cursă.
Observatorii politici au spus că alegerea de către Tbilisi a câștigătorului pentru Anaklia va fi un punct de referință pentru viitoarea orientare politică a Georgiei.
„Dacă ceea ce alege nu este în conformitate cu UE – la care Georgia dorește să se alăture – atunci asta ar trebui să ne spună despre direcția în care se îndreaptă acest guvern”, a declarat Asuncion Sanchez Ruiz, șef adjunct al misiunii UE în Georgia.
Citește și: Cum a ajuns Constanța punctul ZERO al rezistenței SUA și UE împotriva asaltului Chinei și al Rusiei
Anunțul lui Davitașvili vine la o zi după ce Parlamentul a respins un veto prezidențial asupra controversatei legi a „agentului străin”, care practic sancționează sponsorizările unor organizații din afara țării.
Legea, la fel ca cea din Rusia, a fost criticată de guvernele occidentale și s-a confruntat cu proteste de mare amploare în țară.
În ultimii ani, guvernul a căutat să valorifice interesul pentru Coridorul de Mijloc.
Citește și: Xi Jinping „l-a cumpărat” pe Orban, cu 7.800.000.000 euro. Drumul Mătăsii trece prin Ungaria
Dar țara are o lipsă de infrastructură de înaltă calitate, care a împiedicat până acum potențialul de tranzit, cu lungi șiruri de camioane la granițele sale și porturile din Batumi și Poti ce funcționează sub capacitate, în timp ce comerțul de-a lungul rutei a crescut constant din 2022.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Mondială au avertizat că, fără un port de adâncime în Georgia - care ar permite navelor mai mari să transporte volume crescute la un ritm mai eficient - nici țara, nici Coridorul de Mijloc nu vor fi competitive ca rută comercială globală.
Georgia a apelat din ce în ce mai mult la China pentru proiecte de infrastructură, un studiu realizat de Inițiativa Civică pentru Alegere Democratică și Euro-Atlantică, cu sediul la Tbilisi, afirmând că din 2021, fiecare proiect de infrastructură în valoare de peste 100 de milioane de dolari a implicat companii chineze.
Și se știe politica Beijingului, de a „sponsoriza” țările pentru realizarea unor proiecte uriașe de infrastructură, bani ce ajung la companiile chineze care execută lucrările. Apoi, dacă țara respectivă nu are bani să plătească împrumutul, China vine cu propunerea de a i se acorda dreptul de a valorifica în scop personal o parte a proiectului.
Inclusiv pentru a stabili o bază militarizată, pentru a proteja proiectul ce se desfășoară într-o zonă de război.
