Șefi de stat și de guvern din țările Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) se întrunesc la Londra în perioada 3-4 decembrie, iar regina Elisabeta a II-a va găzdui invitații la Palatul Buckingham, pentru a marca 70 de ani de alianță NATO.
O aniversare cu două „verigi slabe“: Turcia și „armata europeană“, visul Franței și al Germaniei.
Șefii de stat aliați se vor reuni, la 4 decembrie, pentru a discuta despre provocările de securitate și pentru a da asigurări că „NATO continuă să se adapteze pentru a menține securitatea unei populații de aproape un miliard de oameni“, potrivit secretarului general al organizației, Jens Stoltenberg.
Miniștrii de externe ai organizației s-au reunit la 20 noiembrie, la Bruxelles, pentru a finaliza pregătirile pentru întâlnirea liderilor NATO de la Londra.
Cu această ocazie, secretarul general Jens Stoltenberg a subliniat că, în ciuda diferențelor dintre aliați, NATO a devenit mai puternică în ultimii șaptezeci de ani și continuă să ofere securitate pentru aproape un miliard de oameni.
Într-o conferință de presă, Stoltenberg a declarat că, după Brexit, 80% din cheltuielile de apărare ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord vor veni din partea aliaților non-UE.
„După Brexit, UE nu mai poate apăra Europa“, a precizat acesta, ca un răspuns la remarca președintelui francez, Emmanuel Macron, că „NATO se află în moarte cerebrală“.
Stoltenberg a subliniat că eforturile europene pentru apărare nu pot fi o alternativă la NATO și că va avea o întâlnire cu Macron pe această temă.
Liderul NATO a reamintit că alianța s-a format „în umbra celui de-al Doilea Război Mondial și în zorii Războiului Rece cu Uniunea Sovietică“.
Citește și Generalul Ben Hodges: Regiunea Mării Negre, viitorul teatru de conflict
Decenii mai târziu, rămâne principala forță compensatorie împotriva Rusiei. „NATO este puternică și mai agilă acum decât am fost noi mulți, mulți ani“, a spus liderul Jens Stoltenberg.
Nu are intenția de a pune arme în spațiu
Cât privește Turcia, a doua armată din alianță, șeful NATO a remarcat că este o țară care are probleme proprii de securitate și hotărăște cum le gestionează.
„Turcia a suferit numeroase atacuri teroriste și, prin urmare, are unele probleme legitime de securitate“, a spus Stoltenberg.
Marea problemă cu aliatul turc este achiziționarea de către Ankara a unor sisteme antiaeriene rusești S-400, incompatibile cu sistemele alianței.
„În ciuda diferențelor, suntem capabili să ne unim în jurul cauzei noastre principale, care este să ne apărăm și să ne protejăm reciproc“, a precizat Stoltenberg.
Una dintre temele importante la întrunirea de la Bruxelles, din 20 noiembrie, a fost recunoașterea spațiului cosmic ca „domeniu operațional“, alături de cel terestru, aerian, maritim și cibernetic.
„Spațiul este esențial pentru programele de apărare și descurajare ale Alianței, pentru avertizare timpurie, comunicare și navigare“, a declarat secretarul general, subliniind că abordarea NATO asupra spațiului cosmic va rămâne defensivă și complet în conformitate cu dreptul internațional.
„NATO nu are intenția de a pune arme în spațiu“, a precizat acesta.
De asemenea, miniștrii au discutat despre rolul organizației internaționale în lupta împotriva terorismului, subliniind necesitatea continuării misiunilor de instruire în Afganistan și Irak, ca parte a strategiei de a stopa „reînvierea ISIS și a altor grupări teroriste“.
O altă problemă de maximă importanță pe ordinea de zi a fost combaterea amenințărilor hibride și adaptarea la noile tehnologii de telecomunicații, inclusiv 5G.
Rusia a fost tratată ca „problemă strategică“, împreună cu creșterea influenței Chinei.
Secretarul general a subliniat că NATO este singurul forum care reunește națiunile din Europa și America de Nord pentru a aborda provocările strategice de securitate.
„NATO rămâne singurul garant al securității europene și transatlantice și este responsabilitatea fiecăruia dintre noi să ne menținem și să ne consolidăm unitatea“, a declarat secretarul general.
Principala structură de apărare a aliaților
În România, ambasadorii țărilor NATO au făcut o vizită la Deveselu, cu participarea ministrului Apărării, generalul Nicolae Ciucă, ce a avut ca scop reafirmarea atașamentului față de Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, după mișcările tot mai agresive ale Rusiei în zona Mării Negre.
Ambasadorul SUA, Hans Klemm, a declarat la Deveselu că NATO rămâne principala structură de apărare a aliaților din Europa și America de Nord și a reiterat angajamentul SUA de a-și apăra aliații, conform Articolului 5 din Tratatul Alianței.
Generalul Nicolae Ciucă, ministrul Apărării, a declarat că România își va menține și în bugetul din 2020 alocația de 2% din PIB pentru Apărare, arătând că țara noastră e una dintre puținele care folosesc cea mai mare parte a acestei cote bugetare pentru înzestrare.
Citește și Generalul Ben Hodges: Regiunea Mării Negre, viitorul teatru de conflict
Ambasadoarea Franţei la Bucureşti, Michele Ramis, a nuanțat declaraţiile preşedintelui Macron, arătând că nu sunt „o critică a structurii NATO“, ci acesta a transmis, mai degrabă, că „există o nevoie de consens politic“ în Alianţă.
Noua provocare: atacurile cibernetice
Casa Albă a anunțat că, la întrunirea de la Londra, președintele american, Donald Trump, va insista ca fiecare membru al alianței să crească cheltuielile cu apărarea cerând aliaților europeni să-și diminueze dependența de SUA în privința securității.
Secretarul de presă al lui Trump, Stephanie Grisham, a declarat că președintele american va sublinia disponibilitatea NATO de a răspunde amenințărilor teroriste și atacurilor cibernetice asupra rețelelor de infrastructură și telecomunicații.
Agresiunile recente ale Iranului asupra petrolierelor ce traversau Strâmtoarea Ormuz, cale importantă în exportul mondial de petrol, i-au determinat pe aliații NATO să trimită nave de război în regiune.
Marea problemă cu aliatul turc este
achiziționarea de către Ankara a unor
sisteme antiaeriene rusești S-400,
incompatibile cu sistemele alianței
Nu este vorba numai de securitatea petrolierelor, ci și de memorandumul „fără precedent“ dintre Forțele Navale Iraniene și cele rusești, semnat în iulie, prin care cele două țări vor organiza exerciții navale comune în apele din Golf și în Strâmtoarea Ormuz.
„Este vorba de primul protocol de acest tip şi poate fi considerat drept o avansare a relaţiilor dintre Teheran şi Moscova în materie de apărare“, a declarat comandantul Forțelor Navale Iraniene, amiralul Hossein Khanzadi, cu acea ocazie.
SUA, Marea Britanie și Franța și-au suplimentat numărul de nave de război, pentru că, de la semnarea acordului, Iranul a devenit tot mai agresiv, atacând și deturnând petroliere.
La 20 noiembrie, SUA au trimis grupul de luptă al portavionului Abraham Lincoln în Strâmtoarea Ormuz pentru a arăta „angajamentul Washingtonului față de libertatea de navigație“ și pentru a trimite un mesaj că strategiile oculte de a submina traseul a o cincime din petrolul exportat la nivel mondial se vor lovi de contra-acțiunile SUA și aliaților.
A fost pentru prima dată când un grup de luptă al unui portavion al SUA a trecut prin strâmtoare de când Iranul a doborât o dronă americană, în iunie, în aceeași zonă.
Citește și Generalul Ben Hodges: Regiunea Mării Negre, viitorul teatru de conflict
Strâmtoarea Ormuz este deosebit de vulnerabilă, deoarece este foarte îngustă - aproximativ 50 de kilometri lățime - și nu foarte adâncă.
Iranul controlează o mare parte a căilor de transport de petrol prin strâmtoare și amenință în mod regulat să o închidă.
Aceasta este genul de acțiune unde aliații NATO își dovedesc capacitatea de apărare, numai o armată europeană n-ar fi putut să o asigure, deși obstrucționarea circulației petrolierelor afectează interesele tuturor.
