Declanșate de înlăturarea fostului președinte Pedro Castillo, luna trecută, unele dintre cele mai intense proteste din Peru au avut loc în sudul țării, unde zeci de oameni au fost uciși în ciocniri violente cu forțele de securitate din ultimele săptămâni.
Această regiune, din jurul lanțului Munților Anzi, la peste trei mii de metri deasupra nivelului mării, care găzduiește unele dintre cele mai faimoase situri arheologice din Peru, cum ar fi ruinele antice de la Machu Picchu și orașul Cusco, este de asemenea una dintre cele mai sărace din țară.
Citeşte şi: Procurorii o anchetează pe Dina Boluarte, noul preşedinte al statului Peru, pentru genocid
În ultimele zile, protestatarii din această regiune și din alte regiuni rurale din Peru au început să călătorească spre capitala,Lima – uneori zile în şir – pentru a-și exprima nemulțumirile față de conducerea țării și a cere actualului președinte, Dina Boluarte, să demisioneze, conform CNN.
Criza e mai profundă
Furia lor evidențiază o criză democratică mult mai profundă. După ani de criză politică, Peru este o țară care s-a îndrăgostit de democrație: atât președinția, cât și congresul sunt larg discreditate și percepute ca instituții corupte.
Un sondaj din anul 2021, realizat de LABOP, un laborator de cercetare de la Universitatea Vanderbilt, a arătat că doar 21% dintre peruvieni s-au declarat mulțumiți de guvernarea democratică, cel mai puțin din orice țară din America Latină și Caraibe, cu excepția Haiti.
În mod îngrijorător, mai mult de jumătate dintre peruvienii care au participat la acel sondaj a spus că o preluare militară a țării ar fi justificată, în condițiile unui grad ridicat de corupție.
Citeşte şi: VIDEO Proteste reprimate sângeros, în Peru. 5.000 de turişti sunt blocaţi în regiunea Machu Picchu
În centrul crizei se află cererile pentru condiții de viață mai bune, care au rămas neîmplinite în cele două decenii de când s-a restabilit regimul democratic în țară. Peru este una dintre cele mai tinere democrații din America, alegerile libere și corecte fiind restabilite abia în anul 2001, după înlăturarea liderului de dreapta Alberto Fujimori.
Economia Peru a înflorit atât sub Fujimori, cât și în anii care au urmat restabilirii democrației, depășind aproape orice altă economie din regiune, datorită exporturilor robuste de materii prime și investițiilor străine sănătoase.
Termenul de Consens de la Lima, după capitala peruană, a fost inventat pentru a descrie sistemul de politici de piață liberă, pe care elitele peruane l-au promovat, pentru a alimenta boom-ul economic.
Dar, în timp ce economia a prosperat, instituțiile statului au fost în mod inerent slăbite de o filozofie de guvernare care a redus intervenția statului la minimum.
Încă din 2014, profesorul Steven Levitsky, de la Universitatea Harvard, a evidențiat un paradox peruvian special: în timp ce în majoritatea democrațiilor opinia publică reflectă starea economiei, în Peru ratingurile de aprobare prezidențială au scăzut constant, în anii 2000, chiar dacă creșterea a continuat, a scris acesta.
Levitsky a evidențiat deficiențele cronice în securitate, justiție, educație și alte servicii de bază, din guvernările succesive din Peru, ca amenințări la adresa sustenabilității tinerei democrații.
„Securitatea, justiția, educația și alte servicii de bază continuă să fie insuficient furnizate, ceea ce duce la percepții larg răspândite despre corupția guvernamentală, inechitatea, ineficiența și neglijența. Aceasta este o sursă majoră de nemulțumire a publicului. Acolo unde astfel de percepții persistă, în guvernele succesive, încrederea publicului în instituțiile democratice este probabil să se erodeze”, a scris el, o observație care astăzi pare profetică.
Pandemia de Covid-19 nu a făcut decât să exacerbeze această slăbiciune structurală, în centrul societății peruviane. În timp ce multe țări au extins plasele de siguranță socială pentru a contracara impactul economic dăunător al blocajelor, Peru nu a avut nici o plasă de siguranţă, la care să se întoarcă.
Potrivit Organizației Națiunilor Unite, peste jumătate dintre populațiile peruane nu au avut acces la hrană suficientă în lunile de pandemie de Covid-19, pe măsură ce virusul a răspândit întreaga țară. Datele de la Universitatea Johns Hopkins arată, de asemenea, că Peru a înregistrat cel mai mare număr de decese pe cap de locuitor din lume din cauza coronavirusului.
Economia țării a revenit pe drumul cel bun, după șocul pandemic – PIB-ul Peru a crescut cu 13,3%, în 2021 – dar încrederea publicului în instituțiile democratice s-a deteriorat, așa cum a prezis Levitsky.
