Cei aproximativ 3.000 de delegaţi au aprobat numele propuse pentru diversele posturi din cabinet, după ce sâmbătă l-au confirmat pe Li Qiang ca premier al ţării, la propunerea preşedintelui Xi Jinping, la o zi după ce Xi a fost reales în unanimitate pentru un al treilea mandat istoric de preşedinte, relatează AFP, DPA, EFE și Agerpres.
Expertul economic He Lifeng a fost numit vicepremier care supervizează politica financiară şi economică, înlocuindu-l pe Liu He, care a prezidat negocierile comerciale cu SUA. Alţi vicepremieri sunt aliaţi politici apropiaţi ai preşedintelui Xi Jinping.
''Această relaţie apropiată ar putea ajuta noul guvern să-şi pună în aplicare politicile şi să asigure coordonarea interministerială'', după cum au comentat unii analişti.
Generalul Li Shangfu, sancţionat de SUA, a fost numit noul ministru al apărării, după ce anterior a condus programul Comisiei militare centrale de dezvoltare a armamentului. La fel ca predecesorul său Wei Fengh, Li va fi singurul reprezentant al armatei în noul cabinet.
Guvernul fostului preşedinte american Donald Trump a impus sancţiuni împotriva lui Li şi a departamentului său de dezvoltare a armelor în 2018, sub acuzaţia de a fi cumpărat arme de la compania rusă de stat Rosoboronexport. Secretarul de stat american de la acea vreme, Mike Pompeo, a anunţat sancţiuni împotriva companiei chineze Equipment Development Department (EDD) şi a directorului său de atunci, Li Shangfu, pentru achiziţionarea de avioane de luptă Su-35 în 2017 şi de echipamente legate de sistemul de rachete sol-aer S-400 în 2018.
Congresul i-a aprobat pe Wang Xiaohong în funcţia de ministru al Securităţii Publice şi pe Chen Yixin în funcţia de ministru al Securităţii de Stat, care vor conduce aparatul de interne şi de informaţii al ţării.
Şeful Comisiei Naţionale de Sănătate, Ma Xiaowei, care a supervizat politica de zero Covid a ţării, rămâne în funcţie.
Într-o decizie surpriză care ar putea avea ca scop creşterea încrederii în economia chineză, Xi a păstrat membri cheie ai cabinetului pentru domeniile finanţe şi comerţ.
Ministrul de finanţe Liu Kun precum şi ministrul comerţului Wang Wentao şi-au păstrat posturile. De asemenea, Yi Gang va rămâne şeful băncii centrale, în ciuda faptului că era aşteptat să demisioneze, având în vedere că a ajuns la vârsta pensionării.
Zheng Shanjie, un apropiat al lui Xi, a fost numit şef al Comisiei Naţionale pentru Dezvoltare şi Reformă, principalul organism de planificare economică al ţării.
Citește și: China amenință NATO: Rămâi în parametrii tăi geografici, nu trece „granița”
Guvernul depune eforturi pentru a revitaliza economia Chinei, care a înregistrat anul trecut o creştere de numai 3%, una dintre cele mai slabe performanţe din ultimele decenii, iar premierul Li va avea dificila sarcină de a pune bazele redresării celei de-a doua economii mondiale.
China a stabilit un obiectiv de creştere de "aproximativ 5%" pentru 2023, unul dintre cele mai scăzute din ultimele decenii, în condiţiile în care a doua mare economie a lumii şi-a ratat în mare parte obiectivul de creştere din cauza restricţiilor stricte şi a unei crize imobiliare care mocneşte.
Citește și: Raportul Națiunilor Unite, devastator pentru China. Un test important pentru democrați
Noul executiv ar trebui, de asemenea, să avanseze orientări precum atingerea "autosuficienţei ştiinţifice şi tehnologice", un răspuns la veto-ul Washingtonului asupra fabricării de cipuri americane pentru companiile chineze.
Xi, secretarul general al Partidului Comunist Chinez (PCC), şi-a consolidat puterea vineri, după ce ANP l-a desemnat pentru un al treilea mandat prezidenţial de cinci ani, nemaiîntâlnit printre predecesorii săi.
De asemenea, el şi-a validat poziţia de preşedinte al Comisiei Militare Centrale (CMC), echivalentă cu cea de şef al forţelor armate. În acest fel, controlul preşedintelui asupra celor trei braţe ale puterii - statul, PCC şi armata - este consolidat.
