În dimineața de 24 februarie 2022, când tancurile rusești au trecut granița ucraineană și s-au îndreptat spre Kiev, starul pop ucrainean Jerry Heil, pe atunci în vârstă de 26 de ani, era cunoscută mai ales pentru cântecele amuzante și conștiente de sine.
„Okhrana Otmena“, de exemplu - care se traduce aproximativ prin „Ești anulată“ - este despre un băiat care îi spune numele greșit unei fete în pat. Alte cântece erau despre lucruri precum cumpărăturile și faptul că este vegană.
„Acum, însă, chiar și atunci când oamenii îmi cer să cânt în concerte piesele mele de dinainte de război, eu personal nu mă pot hotărî să o fac“, a declarat Heil pentru Newsweek, la sfârșitul lunii martie, înainte de un concert în orașul Ivano-Frankivsk din vestul Ucrainei.
„Este o perioadă diferită și cultura trebuie să reflecte această diferență. Eu trebuie să reflectez această diferență, pentru că și eu sunt diferită acum. Am crescut mult în ultimul an, odată cu Ucraina însăși“.
„Îmi amintesc că m-am trezit cu aproximativ un minut înainte de prima explozie și nu înțelegeam de ce eram atât de nervoasă“, a spus ea.
„Apoi am auzit prima bombă explodând și m-am întrebat: «Sunt artificii?». Am venit la fereastră și am văzut literalmente începutul războiului. Cerul era în flăcări“.
Heil locuia într-o casă închiriată într-un orășel la nord de Kiev, nu departe de Bucha și Irpin, orașe ale căror nume au devenit mai târziu cuvinte de ordine pentru barbaria rusă.
„Ei pot împușca visele,
dar noi nu-i vom lăsa
să ne frângă spiritul“
Ea și fratele ei s-au refugiat în casa copilăriei lor și, după ce nu au reușit să își convingă părinții să se evacueze, au pornit spre granița de vest a țării. Fiind un bărbat de vârstă militară, fratele lui Heil nu a putut părăsi țara, dar ea a făcut-o, transportându-și echipamentul muzical în România pe jos.
„Primul cântec pe care l-am scris după începerea războiului s-a numit «Putin, Go Home»“, a spus ea, bazat pe un imn de fotbal ucrainean ale cărui cuvinte se traduc prin „Putin este un d***“, a spus Heil. „Am vrut să îl traduc pentru a fi un pic mai politicos, astfel încât să îl pot cânta pe scenă în Europa. Versurile erau și în engleză, pentru că am înțeles că era important să atrag atenția lumii asupra a ceea ce face Rusia în țara mea natală“.
Cântăreața și compozitoarea Jerry Heil
De atunci, Heil a susținut mai multe concerte decât poate număra, donând încasările pentru efortul de război de acasă și luptând, în același timp, pentru a se asigura că ascultătorii occidentali nu își pierd interesul pentru cauza ucraineană.
Povestea ei nu este unică. Pe 27 februarie 2022, ziua în care forțele rusești au ocupat pentru prima dată Bucha, Andriy Khlyvnyuk, vocalist al trupei rock BoomBox și voluntar al Forțelor de Apărare Teritorială, se afla la Kiev, purtând o șapcă de baseball New York Yankees și având o pușcă. Stând în fața Catedralei Sfânta Sofia din capitală, ridicată în secolul al XI-lea, el a interpretat a cappella imnul independenței
„O, Viburnum roșu de pe pajiște“.
Cineastul născut în Crimeea, Oleg Sentsov, care a petrecut cinci ani în captivitate în Rusia pentru că s-a opus anexării regiunii în 2014, nu era departe. După ce a ajutat la apărarea Kievului în primele săptămâni ale războiului, serviciul lui Sentsov l-a trimis în orașul Bahmut.
Prezentatorul de televiziune Serhiy Prytula și-a pus abilitățile la treabă organizând o campanie publică de strângere de fonduri care a furnizat forțelor ucrainene echipamente în valoare de zeci de milioane de dolari, inclusiv drone Bayraktar de fabricație turcească și transportoare blindate britanice pentru trupe.
Înainte de război, cultura ucraineană era marcată de dispute politice zgomotoase pe aproape orice subiect; de atunci, nicio personalitate culturală sau politician proeminent nu s-a pronunțat împotriva rezistenței la agresiunea rusă.
„Europa este un loc atât de ciudat“
Este departe de situația din Rusia. În ciuda unui aparat de propagandă controlat de Kremlin, care a ascuns în mare măsură realitatea macabră a războiului de majoritatea cetățenilor, mulți membri ai elitei culturale și-au criticat public guvernul.
Rapperii Morgenshtern, Noize MC și Oxxxymiron; cântăreața Zemfira și prezentatorul de televiziune Maxim Galkin se numără printre cei care au fost desemnați oficial ca „agenți străini“ de către autorități. Nenumărați alții au fugit din țară.
La un concert recent de la Moscova, solistul Alexander Ivanov din grupul Naiv și-a încurajat publicul să se informeze despre cazul fetiței de 13 ani, Masha Moskaleva.
După ce aceasta a făcut la școală un desen în care arăta rachete rusești zburând spre o mamă și o fiică ucrainene, tatăl ei a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru „discreditarea armatei“. Ca răspuns la comentariile lui Ivanov, mulțimea de la concertul Naiv a scandat „f**** războiul“.
Cu toate acestea, sondajele de opinie ale Centrului independent Levada constată în mod obișnuit că peste 70% dintre respondenți „susțin personal acțiunile forțelor armate ruse în Ucraina“.
„Putin a făcut mai mult
pentru naționalismul ucrainean
și pentru sentimentul de
identitate ucraineană decât
au putut face secole
întregi de ucraineni“
Autoritățile au găsit modalități de a-i reduce la tăcere chiar și pe cei dispuși să vorbească. În septembrie anul trecut, cântăreața Alla Pugaciova, în vârstă de 74 de ani și un star al epocii sovietice, a cerut public să se alăture soțului ei, Galkin, în registrul „agenților străini“.
Mai degrabă decât să riște să înstrăineze publicul numeros, pensionar și nostalgic al Allei Pugaciova, Kremlinul a refuzat. Moscova a reușit să transforme un război de cucerire, până acum dezastruos, într-un instrument eficient de represiune acasă.
Sprijinul larg răspândit pentru război în rândul rușilor i-a determinat pe mulți ucraineni să taie legăturile cu prietenii și rudele de peste graniță, iar această amărăciune s-a răspândit în cultura populară ucraineană.
„Acum sunt mult mai mulți ruși morți în glumele mele“, a declarat comediantul Anton Timoșenko pentru Newsweek. „Cu toții am devenit mult mai întunecați“.
Regizorul Oleg Sentsov, după ce a fost eliberat în cadrul unui schimb de prizonieri cu Rusia, în 2019
Comedianta Hanna Kochegura a oferit un exemplu. De la începutul războiului, artiștii ucraineni au călătorit în străinătate pentru a strânge bani pentru armată. Când Kochegura s-a aflat în Polonia, a fost surprinsă de prezența rușilor în public.
„A fost cu adevărat ciudat“, spune ea. „Nu mai auzisem accente rusești în viața reală de luni de zile, iar primul meu răspuns psihologic a fost: «Inamicul este aici; mă vor ucide». Așa răspunde creierul meu acum; că toți sunt potențiali criminali“. „Europa este un loc atât de ciudat“, spune în numărul ei. „Sunt ruși care se plimbă, își văd de treabă, și nimeni nu îi ucide. În Ucraina, asta pur și simplu nu se întâmplă. În Ucraina, poți ucide ruși - legal - pentru că Ucraina este cea mai mare țară din lume“.
Sfârșitul ambivalenței
„Când lansezi un război «genocidar» împotriva vecinului tău, tinzi să stârnești acest tip de sentimente“, spune pentru Newsweek Frederick Kagan, de la Institutul pentru Studiul Războiului.
„Putin a făcut mai mult pentru naționalismul ucrainean și pentru sentimentul identității ucrainene decât au putut face secole întregi de ucraineni, iar acum asistăm la apariția unei identități naționale care se consideră pe deplin independentă de identitatea rusă“.
Nu cu mult timp în urmă, istoria suprapusă a celor două țări a servit drept factor de unificare. Chiar și după ce Ucraina a devenit un stat independent în 1991, ucrainenii au continuat să se îndrepte spre Rusia pentru oportunități economice.
Artiști cu o generație mai în vârstă decât Jerry Heil trăiau, lucrau și își câștigau adesea majoritatea banilor la nord de graniță. Însuși președintele Volodimir Zelenski și-a făcut un nume la sfârșitul anilor 1990 într-un concurs rusesc de scheciuri de comedie în care trupele se întreceau pentru a avansa la un campionat la Moscova.
„Înainte de 2014, în Ucraina exista multă ambivalență față de Rusia“, spune Kagan. „Chiar și înainte de 2022, existau perspective de relații prietenoase între cele două state, dacă rușii ar fi fost pregătiți să abordeze acest lucru într-un mod neimperialist. Acum cred că suntem la câteva generații distanță de perspectiva de a avea orice fel de relații prietenoase între state sau între popoare“.
În momentul în care Jerry Heil și-a dezvoltat o carieră la sfârșitul anilor 2010, exista o piață internă suficient de mare pentru ca ea să poată produce cântece în ucraineană, limba sa maternă, și să prospere, dar asta nu presupunea o respingere totală a tot ceea ce este rusesc.
Când Heil era studentă la Conservatorul din Kiev, a pornit un canal YouTube care prezenta o serie de
coveruri a cappella ale altor artiști.
Unul dintre acești artiști era Monetochka, o cântăreață pop rusă care, în ianuarie 2023, a fost inclusă pe lista Kremlinului de „agenți străini“ din cauza opoziției sale față de „operațiunea militară specială“ din Ucraina. Înainte de război, ea și Heil ar fi putut fi colaboratoare, poate chiar prietene, dar acest lucru este imposibil acum.
„Cultura rusă se bazează pe minciuni, iar eu nu vreau să fiu legată de ea în niciun fel“, a declarat Heil. „O învățăm la orele de literatură, la orele de istorie, cum timp de secole Rusia a încercat să ne ucidă istoria, să ne ucidă cei mai buni oameni, să ne ucidă tradițiile“.
În versurile unui cântec lansat anul trecut, ea cântă: „Ei pot bombarda fericirea, pot împușca visele, dar noi nu-i vom lăsa să ne frângă spiritul/ Toată lumea va mânca ceea ce a semănat/ Toată lumea va mânca ceea ce a semănat/ Toată lumea va mânca ceea ce a semănat/ Toată lumea va mânca ceea ce a semănat“.
Michael Wasiura este un corespondent străin care locuiește în Ucraina și scrie despre război pentru Newsweek. Urmăriți-l pe Twitter @michael_wasiura
