Cum se adaptează sri lankezii la viaţa din România. Care sunt cele mai amuzante incidente? Muncitorii expaţi din Orient se românizează accelerat şi îşi modifică treptat comportamentul oriental, cu care au venit din ţările lor.
Problemele în zona de recrutare sau de management de persoane sunt aceleași dintotdeauna, spune Eugen Saulea, fondatorul ESSA Group.
Cum se adaptează sri lankezii la viaţa din România. Care sunt cele mai amuzante incidente?
Tot mai mulți angajați străini sunt solicitați de către companiile locale, pentru a suplini deficitul de forță de muncă existent în piață.
„Am răsuflat ușurați când a început pandemia. Până în acel moment, invitam oamenii la interviuri, aveam procesul de recrutare, de selecție, le comunicam că vrem să lucrăm împreună, dar ei după interviu ne transmiteau că mai au și alte interviuri în ziua respectivă și că la final de zi vor lua decizia.
Deci, practic, forța de muncă lipsea cu desăvârșire și în 2019. În pandemie însă ne-am populat bazele de date foarte intens, au revenit de afară foarte mulți, am fost căutați, aveam excedent de personal de plasat în piață, în schimb, odată cu ridicarea restricțiilor, au reapărut problemele de personal.
Citeşte şi: De ce pleacă tot mai puţini români la muncă, în străinătate? Cum se schimbă piaţa muncii
Astăzi sunt foarte multe nevoi de personal mai ales în zona de execuție, unde noi activăm, sunt foarte multe oferte. Problemele cu resursa umană persistă”, mai spune acesta, conform profit.ro. Firma pe care o reprezintă recrutează personal non-UE, aducând pe piața locală deja peste 500 de muncitori străini, în principal din Sri Lanka și Nepal.
„Am observat că cei din Sri Lanka învață foarte repede obiceiurile autohtone, în sensul că au fost foarte mulți care s-au convertit la credința noastră și s-au apucat de băut. Și, din feedback-ul din piață, am mers către Nepal. Chiar dacă sunt mai lenți cei din Nepal, sunt foarte implicați și motivați de jobul lor.
Își respectă jobul și nu uită când au ajuns în România că ei sunt aici să muncească, să capitalizeze și să trimită bani către familie. Am avut incidente amuzante cu cei din Sri Lanka. Au venit singuri în România și am găsit la centrele de cazare doamne de aceeași origine, ei invocând că sunt soțiile lor.
Citeşte şi: Salariul primit de un cetățean nepalez în România. De câți bani are nevoie pentru a se întreține
Au uitat că acasă îi așteptau familiile și au mers către zona de mariaj în România”, afirmă Eugen Saulea. În top 3 cele mai ocupate poziții de către muncitorii străini non-UE sunt pickerul, ajutorul de curățenie și manipulant de marfă.
Cum se adaptează sri lankezii la viaţa din România. Care sunt cele mai amuzante incidente? - Foto: INQUAM PHOTOS/Octav Ganea
„Pe prima poziție, cu 31%, se află pickerul, apoi cu 29% se află ajutorul de curățenie, care se dezvoltă ca Făt-Frumos și care a luat amploare în semestrul al doilea din 2024 pe proiectul SGR. Pe a treia poziție, cu 21%, se află rolul de manipulant de mărfuri și mai nou intrat în portofoliul sunt serviciile tehnice și logistice”, explică fondatorul ESSA Group.
Dezamăgire
„A apărut însă și dezamăgirea. După ce investești în ei, au fost foarte mulți care au plecat din echipe fără să ne anunțe, au părăsit țara ilegal. Îi găsim în construcții în Italia, în fabrici de procesare a cărnurilor în Polonia. Polonia e piața în care au plecat în ultima perioadă cei mai mulți”, completează acesta.
Cererea pentru personal din afara Uniunii Europene a crescut cu 400% în ultimii 2 ani. „Cererea e în continuare foarte mare. Am depășit orașele categoria 1 și 2 și deja au apărut cereri de personal în orașele foarte mici sau mici.
Aici marea provocare e să găsești cazare la un preț competitiv, pentru că orașele mici nu sunt pregătite cu centre de cazare, n-au avut niciodată cerere de forță de muncă externă”, mai spune Eugen Saulea.
