Newsweek România a discutat cu dr. Bader Jamous, vicepreședinte, membru al Comisiei de Negociere, membru al Comitetului Constituțional, și Mohamad Yahya Maktabi, membru al biroului politic, cu privire la viitorul Siriei și criza refugiaților.
Membri ai Coaliției Naționale Siriene a Forțelor de Opoziție și Revoluționare - partener de dialog al Turciei, Statelor Unite ale Americii, Italiei, Spaniei, Germaniei, Uniunii Europene și multor altor țări - efectuează vizite cu regularitate în efortul de a menține legătura cu opozanții sirieni din diaspora și de a stabili relații diplomatice la nivel de guverne.
Temele discuției în această vizită au fost pericolul deplasării refugiaților sirieni spre o Europă aflată în alarmă din cauza răspândirii coronavirusului și sub măsuri drastice, și, ca un exercițiu de imaginație sau nu, dacă regimul de la Damasc ar cădea brusc, cum ar reuși Coaliția să preia puterea imediat și care ar fi primele decizii.
„Sunt ani de când Coaliția face apel la țările lumii să ajute la stoparea valului de refugiați sirieni, generat de regimul de la Damasc. Turcia a dus greul acestor refugiați, are deja peste 3,4 milioane de sirieni fugiți de regimul Assad.
Problema refugiaților sirieni, în general, se poate rezolva prin înlăturarea forței care îi împinge în afara țării, regimul Assad și aliații.
Turcia încearcă în momentul de față să asigure o zonă în nordul Siriei, este vorba de Idlib, pentru care a și intrat cu forțe militare aici, ca să nu mai genereze alți refugiați – în urma atacurilor regimului de la Damasc s-a pornit un nou val, de data asta din Idlib, în jur de un milion – și pentru a se crea premisele întoarcerii voluntare a altor refugiați.
Coaliția face un apel la toți partenerii de dialog, Uniunea Europeană, comunitatea internațională, pentru a cere și a implementa în Idlib o zonă cu interdicție de zbor, cu încetarea definitivă a operațiunilor militare, pentru a se întoarce o parte a populației, iar, pe termen lung, găsirea unei soluții politice pentru Siria.
Iar această soluție trebuie să nu includă clanul Assad, așa cum Coaliția a transmis țărilor terțe negociatoare la nouă întruniri la Geneva și 11 la Astana: „Nu Bashar!“.
Revenind la actualul flux al migranților, ce a fost oprit la granița cu Grecia, în acest val sunt puțini refugiați sirieni.
Cei mai mulți sunt migranți din Afganistan, Pakistan, Africa. De când există criza refugiaților sirieni, migranți din alte țări s-au «atașat» acesteia“, a declarat Bader Jamous, vicepreședinte al Coaliției Naționale Siriene a Forțelor de Opoziție și Revoluționare.
Dar, dacă regimul de la Damasc ar cădea brusc, care vor fi pașii imediați ai Coaliției pentru preluarea puterii, primele acțiuni politice, primele decizii cu privire la reluarea vieții în această țară distrusă realmente în proporție de 80%? Și cum vor arăta relațiile cu Rusia, care, practic, conduce Siria în momentul de față?
„Planurile sunt făcute. Este foarte important mesajul de început. Noi nu vrem să schimbăm conducerea – bineînțeles, nu vorbim aici de clanul Assad – ci direcția conducerii, s-o orientăm către democrație.
În Siria, doar clanul Assad se opune democrației. Sigur, în procesul de democratizare a instituțiilor, vor cădea oamenii dictaturii. Guvernul, Parlamentul, Justiția trebuie să se întoarcă la lucru.
Există pârghii de acum, în interiorul Siriei, în instituții și armată, oameni care sunt pregătiți pentru a trece de partea democrației.
Din punct de vedere al armatei, avem 8.000 de ofițeri superiori în afara țării, în Turcia, Iordania, Liban și alte țări care știu să organizeze o armată.
În interior, avem Armata Siriană Liberă, sprijinită acum doar de Turcia, în nordul țării. Avem, de asemenea, în jur de 40 de ambasadori în afara țării, care au stabilit contacte diplomatice eficiente.
La nivel de conducere de țară, avem oameni valoroși în afară, care pot ocupa funcții de vicepreședinte, premier, miniștri, alte funcții în aparatul guvernamental și administrativ.
NEGOCIERI Planurile pentru un viitor democratic al Siriei nu sunt lipsite de probleme. Vicepreședintele Coaliției, dr. Bader Jamous (foto sus) consideră o prioritate stoparea valului de refugiați generat de regimul de la Damasc. Pentru președintele comunității kurde din România, Lazkin Fate (foto jos), prioritar este să se rezolve și cerințele kurzilor sirieni, care au luptat împotriva ISIS
Președintele va fi ales prin vot adevărat, suntem atât de dornici să începem o viață normală în Siria, o viață demnă pentru poporul sirian, ucis, dislocat, refugiat de acest clan dictatorial“, a arătat Bader Jamous.
Vicepreședintele Coaliției Naționale Siriene a Forțelor de Opoziție și Revoluționare afirmă că actuala coaliție de opoziție vrea schimbarea puterii de la Damasc, doar că, „veți vedea că ceea ce acum pare un haos, se va ordona treptat în Siria“.
„Noi nu vom porni și nu vom încuraja răzbunările împotriva oamenilor care au rămas cu regimul în tot acest timp, vrem să unim poporul sirian, nu să-l dezbinăm, cum a vrut Assad, ca să poată rămâne la putere.
Una din primele măsuri va fi desființarea închisorilor politice ale lui Assad, în care au fost uciși mii de opozanți, iar acest lucru se știe acum, este dovedit în mare parte de fotografiile lui «Caesar», ce au stat la baza unei legi în SUA împotriva regimului Assad și a tuturor celor care-l mențin la putere.
Dar, pentru a se înfăptui toate acestea, avem nevoie de sprijin real. În privința Rusiei, membri ai Coaliției au fost de 11 ori la Astana, la negocieri inițiate de Moscova sau, să zicem, trilaterala Rusia-Turcia-Iran.
Pentru că nu exista niciun sprijin real din partea niciunei alte țări autonumite «prietenii Siriei». Cred că nu a existat vreun opozant mai important față de regimul de la Damasc să nu fie «curtat» de Rusia.
Coaliția a încercat să facă tot felul de compromisuri, a promis respectarea intereselor Moscovei într-un viitor fără clanul Assad, dar nu s-a ajuns la niciun rezultat până la urmă. Moscova crede că în spatele Coaliției este SUA și asta nu duce nicăieri“, a menționat
Bader Jamous.
Newsweek România: Membri ai Coaliției au mai fost în România, țară care încă are ambasador al regimului de la Damasc. Comunitatea opozanților regimului este foarte numeroasă în România, dar există vreo relație diplomatică între Coaliție și Guvernul de la București?
Mohamad Yahya Maktabi, responsabil cu relațiile diplomatice: Nu există niciun dubiu că între poporul sirian și poporul român este o relație de prietenie foarte strânsă. Noi vedem în România un exemplu de țară care a scăpat de dictatură.
România este membră a UE, o mare familie, iar noi de aici vrem să începem să învățăm democrația, libertatea în toate formele sale, justiția.
Coaliția a trimis scrisori către Ministerul Afacerilor Externe din România, pentru a stabili o relație onestă, dar nu ni s-a răspuns.
Ne-am întâlnit cu politicieni, academicieni, jurnaliști – foarte importanți, pentru că oamenii trebuie să știe adevărul despre ce se întâmplă în Siria și cu poporul sirian – am stabilit contacte foarte bune, dar nu încă la nivel guvernamental.
Vizitele noastre în România au ca scop să avem o relație strânsă cu sirienii opozanți, oameni de afaceri, doctori, pe cei cu expertiză în construcții, practic cu toți cei care vor putea ajuta la reconstrucția Siriei.
Noi insistăm, cu respect, să extindem relațiile noastre și cu guvernanții României care, cu siguranță, vor vrea relații cu viitorul stat democrat sirian și putem construi pârghiile de acum.
Viitorul Siriei nu va fi ușor de înfăptuit și, cu siguranță, sirienii din diaspora vor avea mult de muncă să pună țara distrusă pe picioare, cu ajutorul țărilor democrate. Dar mai există o problemă asupra căreia nu s-au limpezit apele: kurzii. Cum se vor rezolva cerințele lor?
Lazkin Fate, președintele comunității kurde din România: Sunt trei milioane de kurzi în Siria, șase milioane în Irak, zece milioane în Iran și 25 de milioane în Turcia.
Regiunea nu va fi stabilă până ce kurzii nu își vor lua toate drepturile. Noi vrem ca Siria să fie un stat de drept, descentralizat, un stat federal.
În primul rând, viitorul Siriei este în mânile Rusiei și SUA. În momentul de față, americanii i-au sfătuit pe kurzii sirieni să negocieze cu regimul de la Damasc schimbarea Constituției, pentru introducerea unor elemente de autonomie pentru minorități.
Negocierile se desfășoară la Baza Hmeimim, sub controlul rușilor. Armata kurdă are 100.000 de luptători înarmați foarte bine de americani, o forță cu care trebuie să negociezi, dacă vrei stabilitate.
Nu dorim niciun fel de confruntare viitoare, forța Armatei Siriene Libere nu este suficientă să înfrunte PYD, care include forțe autohtone.
Kurzii vor federalizarea Siriei și partenerii noștri sunt americanii și țările europene, care știu că federalizarea este o formă democratică a unui stat.
Armata kurdă a fost singura care a luptat împotriva ISIS în Siria. Nu vom renunța la federalizare, nu vom rămâne cu mâna goală după atâtea sacrificii.
Bader Jamous: Kurzii n-au avut drepturi, nici cetățenie sub regimul Assad, cu care negociază acum ce? Coaliția este în relații cu Consiliul Național Kurd, se negociază.
Punctul de plecare este acordarea cetățeniei pentru kurzi, o viață demnă, cu drepturi depline ca și poporul sirian. Noi vrem un popor unit, dar ce se va întâmpla, nu știm.
Categoric nu vrem o confruntare între Armata Siriană Liberă și kurzi, ajung zece ani de vărsare de sânge.
În opinia noastră, în conducerea PYD nu sunt kurzi din Siria, iar luptătorii sunt 50% arabi. Sigur, sprijinul SUA a existat, au fost bine înarmați pentru a lupta împotriva ISIS.
Nu cred că SUA vor continua cu PYD, ca să tensioneze relația cu aliatul NATO, Turcia. Trebuie să ne dăm silința să ne rezolvăm singuri niște probleme, iar negocierea este singura cale.
Faptul că România nu a expulzat ambasadorul regimului de la Damasc, deși celelalte țări europene, în majoritate, au făcut-o, ar avea ca motiv, conform unor slabe declarații oficiale, faptul că avem cetățeni români în regiunile controlate de regim și că aceștia trebuie protejați și, după caz, ajutați să iasă dacă solicită acest lucru.
Adevărat. După cum adevărat este că România are cetățeni români și în partea opoziției față de regimul de la Damasc. Păstrarea ambasadorului regimului nu implică refuzul de a stabili relații cu Opoziția.
Cristian Diaconescu: România trebuie să aibă relații diplomatice cu toate părțile
Coaliția Națională Siriană a Forțelor de Opoziție și Revoluționare este un partener de dialog pentru Bruxelles,
are legitimitate europeană, este acceptată de Europa și Turcia, a explicat pentru Newsweek România fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu.
„Și dacă o luăm numai pe această direcție, nu există vreun motiv pentru ca guvernanții noștri să refuze un dialog cu acest organism.
Mai departe, există atât de multe condamnări ale regimului de la Damasc, din partea țărilor occidentale, ale SUA, ale organizațiilor internaționale, partenere ale României, încât nu se justifică păstrarea unei legături stricte doar
cu regimul.
România trebuie să deschidă canale diplomatice, să stabilească relații cu toate părțile implicate în conflict, mai ales că asupra Coaliției nu planează nicio suspiciune că ar fi o organizație cu vederi extremiste.
Coaliția dorește stabilizarea Siriei, stoparea fluxului de refugiați, deci România trebuie să aibă capacitatea de a sta la masa negocierilor, de a coopera cu acest organism”, a menționat Cristian Diaconescu.
Fostul ministru de Externe a declarat că România are o tradiție diplomatică în a păstra o poziție neutră între părți implicate în conflicte și „s-ar bucura să vadă și acum această abilitate, ce ține și de profesionalism“.
Cronologie recentă
La 5 martie, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, și omologul său rus, Vladimir Putin, au convenit asupra unei noi încetări a focului pentru Idlib.
În cadrul acordului, toate activitățile militare urmează să se încheie în Idlib cu instituirea unui coridor de securitate la 6 kilometri spre nord și sud de autostrada-cheie M4.
Patrule comune turco-ruse acționează de la 15 martie de-a lungul autostrăzii, de la așezarea Trumba - 2 kilometri la vest de Saraqib - până la așezarea Ain al-Havr, în cadrul acordului.
Turcia a lansat operațiunea Shi eld Spring la 27 februarie, după ce 34 de soldați turci au fost uciși într-un atac aerian atribuit regimului Assad, în provincia Idlib, unde, conform acordului turco-rus de la Soci din 2018, Ankara trebuia să controleze regiunea prin 12 puncte de monitorizare, militare.
Trupele turce în Idlib au misiunea de a proteja populația civilă de atacurile regimului și de a asigura o zonă în care refugiații să se întoarcă în mod voluntar.
Cei din Idlib nu sunt doar din oraș. Sute de mii sunt din Alep, Damasc și Homs, de unde au fost dislocați de atacurile regimului, în total patru milioane de oameni, mulți trăind în tabere, ajutați de populația locală și de ONG-urile care au mai putut trimite ajutoare.
În ultimele luni, peste un milion de sirieni s-au deplasat în apropierea frontierei turcești din cauza atacurilor intense.
