Rezidenții austrieci sunt din ce în ce mai nemulțumiți de faptul că un număr semnificativ de migranți refuză să învețe limba germană și să participe la forța de muncă, de care Austria are nevoie.

De ce Austria „pare” că urăște România? Migranții nu vor deloc să se integreze, vor doar beneficii.

O preocupare majoră este legată și de aparentele contradicții între grupurile de migrație cu origini religioase diferite, generând temeri referitoare la amenințările teroriste.

Potrivit corespondentului televiziunii publice ungare M1, 73% dintre rezidenții austrieci sunt nemulțumiți de politica de integrare și au semnalat mai multe probleme.

Preocupările se concentrează în special pe extinderea islamului și pe temerile de confruntări între grupuri de imigranți cu medii religioase diverse. Există și opinii potrivit cărora solicitanții de azil și cei cu drept de azil ar trebui sancționați dacă nu doresc să învețe limba germană sau să se integreze în piața muncii.

Ipocrizia Austriei. Viena caută 300.000 de migranți ca să nu falimenteze

Ipocrizia Austria nu cunoaște limite. Pe de o parte impune condiții peste condiții aberante pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen. Pe de altă parte, situația din țară este gravă. Guvernul de la Viena are nevoie de 300.000 de migranți în următorii ani, în caz contrar țara nu va putea să funcțioenze așa cum trebuie.

Harald Mahrer, președintele Camerei de Comerț, solicită guvernului să ia mai multe măsuri pentru a combate deficitul de forță de muncă calificată. "Pentru ca țara noastră să continue să funcționeze așa cum ne-am obișnuit, avem nevoie de 50.000 până la 70.000 de carduri roșu-alb-roșu", spune Mahrer. 

Dacă guvernul își dorește acest lucru, până în 2027, cel puțin 15.000 de persoane din țări terțe vor trebui să primească în fiecare an un permis de muncă.

Acesta a prezentat cifrele: "Dacă știu că am 200.000 de locuri de muncă vacante și că voi avea nevoie de încă 300.000 de locuri de muncă în următorii 15 ani din cauza îmbătrânirii societății, atunci nu pot ignora acest lucru", a criticat Mahrer.

În context, guvernul austriac a exprimat disponibilitatea de a discuta, în acest an, posibilitatea eliminării controalelor la frontierele terestre pentru cetățenii bulgari și români, în cadrul Spațiului Schengen.

Această decizie este condiționată de îndeplinirea a cinci angajamente, printre care consolidarea securității la frontierele externe ale UE și respectarea Regulamentului de la Dublin.

Care sunt cele 5 condiții ale Austriei pentru aderarea României?

Cele cinci condiții sunt clar specificate în documentul Consiliului Europei, parte a procedurii de aprobare a extinderii spațiului Schengen.

Prima condiție vizează întărirea protecției la frontierele externe ale Uniunii Europene, inclusiv triplarea prezenței Frontex la granița Bulgariei cu Turcia și la cea bulgaro-sârbă. De asemenea, se cere ajutor financiar pentru protejarea granițelor externe ale UE din România și Bulgaria, precum și consolidarea proiectelor pilot la frontierele bulgaro-turcă și româno-sârbă.

A doua condiție impune sporirea controalelor la frontierele terestre dintre România și Bulgaria și dintre România și Ungaria, cu echipe multidisciplinare și un sistem de filtre multiple pentru a limita migrația ilegală.

A treia obligație asumată este respectarea integrală a prevederilor acordului de la Dublin, obligând România și Bulgaria să accepte imediat înapoi solicitanții de azil din Uniunea Europeană care au tranzitat una dintre cele două țări.

A patra condiție necesită detașarea unor consilieri în materie de documente, inclusiv consilieri austrieci, pentru zborurile relevante la aeroporturile din Bulgaria și România, precum și controale prin sondaj la sosirea în Austria, conform dreptului Uniunii.

Ultima obligație constă în angajamentul de a discuta în 2024 despre un spațiu Schengen funcțional și pregătirea măsurilor compensatorii la granița cu România și Bulgaria.

Este deja oficial că România și Bulgaria vor intra în spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime începând cu 31 martie 2024.

Dacă România nu acceptă refugiați, nu intră deloc în Schengen

Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a făcut o declarație specială cu privire la Schengen, anunțând că Comisia și președinția UE ar trebui să elaboreze cadrul legislativ pentru Bulgaria și România pe baza compromisului politic pentru aderarea la Schengen "aerian".

Air Schengen va fi introdus atunci când condițiile necesare vor fi îndeplinite și ferm stabilite. Acest lucru înseamnă că desfășurarea militarilor la frontierele externe ale UE va fi semnificativ crescută, în special în Bulgaria, în Turcia, dar și în România și Serbia, în timp ce frontierele terestre vor continua să fie controlate, în special între România și Bulgaria.

Iar aceste două țări trebuie să accepte refugiați, în special din Afganistan și Siria - acestea sunt condițiile clare și poziția pe care am convenit, inclusiv cele trei țări.

Citește și: Ziduri, garduri, sârmă ghimpată la granițele României. Bonus: vom intra în Schengen

Comisia și Președinția trebuie să lucreze pe baza acestei poziții, care este de o importanță capitală pentru condițiile prealabile pentru Air Schengen. Aș dori să clarific încă o dată ce înseamnă Air Schengen? Înseamnă intrarea prin aeroporturi.

Pentru noi, aceasta nu este o problemă, deoarece traficanții nu operează prin aeroporturi", a declarat Karner.

Citește și: „Șantajul” Vienei: Dacă România nu acceptă refugiați, nu intră deloc în Schengen

Ministerul de Interne de la Viena insistă asupra condițiilor în cadrul negocierilor în curs. Cea mai importantă este ca migranți ilegal, descoperiți în România, să rămână în această țară. Anul acesta, la granița cu Ungaria au fost prinși 8.000 după cum a aflat Newsweek România.

Newsweek a obținut în exclusivitate de la Poliția de Frontieră datele privind traficul de migranți la granițele României.

Astfel, conform unui răspuns al unei solicitări Newsweek România, ”de la începutul anului 2023, până la data de 10.12.2023, la nivelul întregii ţări, pe sensul de ieşire din România au fost depistaţi 11.574 cetăţeni străini care au încercat să treacă ilegal frontiera în statele vecine”.

Poliția de Frontieră a mai amintit că, din numărul total menţionat mai sus, raportat la ţările cu care ne învecinăm, la frontiera cu Ungaria, pe sensul de ieşire, au fost depistaţi 8.763 de migranţi, dintre care, la frontiera verde - 1.589 migranţi şi 7.174, în punctele de trecere.

Fostul ministru al Educației condamnă Acordul pe Schengen cu Austria: „O umilință națională”.

Fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, a exprimat furie și dezaprobare față de semnarea acordului privind „mini-Schengen” cu Austria, calificându-l drept o umilință pentru România.

„Încă nu îmi vine să cred că cineva, care reprezintă România, a îndrăznit să comită un asemenea act nesăbuit și să semneze diktatul Austriei. Practic în acel document se spune că România e responsabilă de criza migrației din Austria, că adio Schenghen până ce nu se rezolvă situația din Austria, că luăm în România toți migranții ajunși în Austria „prin România” (și oare cum se demonstrează asta?

Ce facem dacă autoritățile austriece spun unui ilegal: „declară că ai intrat prin România și îți dăm 2000 de euro”?), pe scurt am acceptat în scris și sub semnătură că suntem responsabili de criza migrației din Europa și ne-am lăsat umiliți ca ultimii orbeți.

Cancelarul Austriei trebuie felicitat pentru modul în care își slujește țara sa: a reușit ceea ce nici în cele mai îndrăznețe vise nu spera.

Nu știu cine și la îndemnul/sub autoritatea cui a semnat, dar după ceea ce au făcut, cei responsabili trebuie să zboare din orice funcție de responsabilitate pentru România în secunda doi. Ne-ați pus pe tava umilinței în fața întregului continent! Sunt siderat că se așterne această liniște de mormânt peste unul din cele mai grave acte contrare intereselor țării mele.

„Acordul” semnat de România pentru stupid-intitulatul air-Schenghen este cel mai tembel act semnat de România de când urmăresc viața publică. Incapabilii de la București au acceptat, prin acest document, răspunderea cvasi-totală a țării noastre pentru problemele legate de migrație din Austria. Tărâțele sunt prea de calitate pentru a afirma că creierii conducătorilor noștri sunt plini de tărâțe:

„Commitment to discuss in 2024 a date for a possible lifting of the checks at land borders also depending on the successful implementation of all complementary measures and commitments (points 1 to 5) leading to a significant improvement of the migratory situation in Austria.”

Altfel spus: „discutăm mai departe cu voi dacă se rezolvă cu migrația în Austria”, deci, implicit: „bă fraierilor de români, voi sunteți de vină că e nașpa la noi cu migranții”. Felicitări Austria, ați reușit să vă bateți joc de papagalii de conducători români. Care se mai și laudă cu faptul că au fost luați de papagali.

Sincer, îmi e greață de acești trădători ai intereselor românilor. E nevoie de o schimbare radicală a clasei politice, altminteri nu mai avem decât soluții pe cont propriu”, scrie pe Facebook, fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu.