De ce este lumea mai instabilă acum. 2023 a fost anul războaielor. Factorii de iniţiere erau vizibili încă din anul 2022, într-o lume oricum instabilă, caracterizată printr-o continuă tendinţă spre beligeranţă.
Datele colectate de Universitatea din Uppsala, din Suedia, identifică 285 de conflicte armate distincte care au avut loc din 1946, de la terminarea celui de-al doilea război mondial.
De ce este lumea mai instabilă acum
Numărul tipic de conflicte în fiecare an este între 30 și 50, conflictele armate fiind împărțite în trei categorii: de stat, non-statale și unilaterale.
De la războiul dintre Israel şi Hamas la luptele crâncene ale Rusiei împotriva Ucrainei, 2023 a arătat că pericolele militare se pot transforma foarte uşor în conflicte la nivelul unei întregi regiuni.
Lumea se confruntă cu lupte şi războaie în ţări de pe tot cuprinsul globului. Loviturile de stat şi violenţele din întreaga Africă au bulversat viaţa naţiunilor de acolo.
Citeşte şi: Un român s-a decis să lupte în Ucraina împotriva rușilor: „Avem înregistrări video pentru cei dragi”
Myanmar, în Asia de Sud-Est, se confruntă cu ceea ce unii experţi descriu ca fiind un război civil care arde mocnit. Ca să nu mai vorbim despre războiul Rusiei din Ucraina.
Violenţele alimentate de traficul de droguri continuă în America Centrală şi de Sud. India şi Pakistanul, care dispun de arme nucleare, rămân suspicioase una faţă de cealaltă.
Arsenalul atomic al Coreei de Nord continuă să sporească. Iar Iranul îmbogăţeşte acum uraniul mai aproape ca niciodată de nivelurile de calitate militară, conform News.ro.
Complexe, letale, greu de rezolvat
"Conflictele au devenit mai complexe, mai letale şi mai greu de rezolvat. ... Îngrijorările legate de posibilitatea unui război nuclear au reapărut. Noi domenii potenţiale de conflict şi armele de război creează noi modalităţi prin care omenirea se poate anihila", a declarat în iulie secretarul general al ONU, Antonio Guterres.
Cel mai sângeros război dintre Israel şi Hamas a început la 7 octombrie, când militanţii palestinieni au străpuns zidurile care înconjoară enclava de la malul mării din Fâşia Gaza.
Luptătorii Hamas au ucis aproximativ 1.200 de persoane în Israel şi au luat peste 200 de ostatici, pe care i-au dus în teritoriul controlat de ei.
Citeşte şi: VIDEO Războiul Rusia- Ucraina a ajuns în Sudan. Forțele speciale ucrainene, la vânătoare de ruși
Atacul, descris ca fiind cel mai grav mascru al evreilor într-o singură zi de la Holocaust încoace, a provocat un şoc într-un Israel care credea că zidul său de la frontieră, armata avansată din punct de vedere tehnologic şi serviciile de informaţii îl protejează în mare măsură de toate, cu excepţia tirurilor de rachete ale militanţilor, pentru care se dotase cu un scut de apărare antiaeriană.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu, care se confrunta deja cu luni de proteste legate de încercările guvernului său ultraconservator de a revizui sistemul judiciar al ţării şi cu acuzaţii de corupţie, a lansat o campanie masivă de atacuri aeriene drept represalii.
Trupele israeliene au intrat de asemenea în Fâşia Gaza pentru prima dată după ani de zile, atacând oraşul Gaza şi luptând intens pe străzi.
Citeşte şi: Forțele israeliene au distrus sediul unui "batalion" terorist Hamas. Încăperea era blindată de arme
Ofensiva a ucis peste 20.000 de persoane în Fâşia Gaza, unde locuiesc peste 2 milioane de oameni care se confruntă, de asemenea, cu un asediu israelian ce blochează în mare parte transporturile de alimente, combustibil, apă şi medicamente.
Sudanul, o ţară mare din Africa de Est, care devenise instabilă de la răsturnarea conducătorului ei de lungă durată, Omar al-Bashir, a căzut pradă războiului civil, în aprilie.
Războiul opune armata ţării unei puternice forţe paramilitare, cunoscute sub numele de Forţele de Sprijin Rapid, legate de mult timp de atrocităţile din Darfur.
9.000 de morţi, în Sudan
În timpul luptelor, tirurile încrucişate au incendiat avioanele de pe aeroportul internaţional din Khartoum, iar statele s-au grăbit să încerce să-şi evacueze cetăţenii pe uscat, pe mare şi pe calea aerului.
Luptele au ucis aproximativ 9.000 de persoane până în prezent. Între timp, a continuat valul de lovituri de stat militare care au zguduit Africa în ultimii ani. În Niger, o fostă colonie franceză care este un exportator-cheie de uraniu, soldaţii l-au răsturnat de la putere, în iulie, pe preşedintele ales în mod democratic.
O lună mai târziu, trupele au dat o lovitură de stat similară în Gabon, răsturnând un alt preşedinte aflat la putere de mult timp.
