„Divorțul” de bolșevici nu a fost pentru totdeauna. În 1939, sovieticii au făcut mai multe cereri, inclusiv ca Finlanda să cedeze teritorii de frontieră importante în schimbul unor terenuri în „alte părți”, invocând motive de securitate, în primul rând protecția Leningradului, aflat la 32 km de granița finlandeză.
Când Finlanda a refuzat, Kremlinul a crezut că poate lua întreaga țară într-o operațiune blitz și a trimis trupele pentru invazie la 30 noiembrie 1939, la trei luni după izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial.
Războiul de iarnă, cunoscut și sub numele de Primul război sovieto-finlandez, a durat trei luni și jumătate și s-a încheiat prin Tratatul de pace de la Moscova, la 13 martie 1940.
În ciuda forței militare superioare, în special în ceea ce privește tancurile și avioanele, Uniunea Sovietică a suferit pierderi uriașe și a înregistrat puține progrese.
A fost o lecție grea pentru ruși.
Doar un singur lunetist finlandez - legendarul Simo Häyhä, supranumit „Moartea Albă” - este creditat că a ucis 500 dintre militarii Moscovei.
Citește și
Miliardar rus, al treilea trader de criptomonede care moare subit. Elicopter, căzut într-o zi senină
Incident la Ambasada Ucrainei din Madrid. O scrisoare-capcană a explodat în mâinile comandantului
„Suntem un popor simplu și încăpățânat, dar este și istoria noastră, acea tradiție și amintirile pe care le avem despre cel de-al Doilea Război Mondial. Nu am avut niciodată încredere în vecinul nostru de la est atât de mult încât să renunțăm la recrutarea generală sau la dezvoltarea apărării noastre, așa că am păstrat întotdeauna probabilitatea ca o forță militară să fie folosită împotriva noastră”, a declarat Sami Nurmi, unul dintre generalii de top ai Finlandei, pentru The National.
Finlanda şi Suedia au cerut în mai aderarea la NATO ca răspuns la invazia Rusiei din Ucraina, dar au întâmpinat obiecţii din partea Turciei. Turcia şi Ungaria sunt singurele state membre ale NATO care nu au aprobat încă cererile de aderare ale celor două ţări nordice.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi-a exprimat convingerea că toate statele membre vor ratifica aderarea Suediei şi Finlandei la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord.
La o populaţie de 5,5 milioane, Finlanda dispune de efective militare de 280.000 şi de 870.000 de rezervişti instruiţi. Serviciul militar este în continuare obligatoriu pentru bărbaţi, deşi multe state occidentale au renunţat la acest sistem după sfârşitul Războiului Rece.
Jonathan Eyal, de la Royal United Services Institute, a declarat pentru The Times că Finlanda are capacități „de legendă” în a colecta informații, inclusiv un număr mare de spioni vorbitori de limbă rusă și cu mare competență în descifrarea mișcărilor trupelor ruse.
Trupele finlandeze sunt pricepute la lupte pe terenul țării, care constă în mare parte din păduri dese, lacuri și un arhipelag sudic ceea ce constituie un câmp de luptă mult mai dificil decât câmpurile larg deschise ale Ucrainei.
