Forțele armene au vizat poziții militare azere, cel mai grav atac din 2016, reaprinzând un conflict ce durează din 1991, după prăbușirea Uniunii Sovietice, când provincia azeră Nagornîi-Karabah a fost ocupată de separatiștii armeni susținuți de Erevan, pe motiv că populația e majoritar armeană, creștină, în timp ce Azerbaidjan e țară preponderent musulmană.
Războiul care a urmat s-a soldat cu peste 30.000 de morți și a forțat sute de mii de oameni să-și părăsească locurile natale.
În ciuda încetării focului mediată în 1994 de Rusia, Statele Unite și Franța, luptele izbucnesc frecvent.
În aprilie 2016, peste o sută de persoane au fost ucise în cele mai grave lupte din ultimii ani.
În urma reizbucnirii conflictului duminică, Parlamentul din Azerbaidjan a declarat stare de război în unele dintre orașele și regiunile sale.
Președintele azer, Ilham Aliiev, a semnat luni un decret privind mobilizarea militară parțială în țară în urma ciocnirilor de frontieră.
Conform deciziei, Serviciul de Stat pentru Mobilizare Militară din Azerbaidjan va implementa măsuri legate de recrutarea cetățenilor pentru serviciul militar și transport militar.
La rândul său, Armenia a declarat duminică Legea Marțială și o mobilizare generală.
„La decizia Guvernului, Legea Marțială și mobilizarea generală sunt declarate în Republica Armenia. Fac apel la personalul atașat trupelor să se prezinte la comisariatele zonale”, a declarat Nikol Pasșinian pe Twitter.
Îndemnând populația din Karabah să se retragă în adăposturi, el a susținut că liderii militari și politici din Azerbaidjan poartă întreaga responsabilitate pentru situație.
Numărul victimelor nu este stabilit cu exactitate.
Aproximativ 200 de militari au fost răniți în ciocnirile cu armata azeră, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării din Armenia, Artsrun Ovannisian. Dintre aceștii, unii au fost transferați la Erevan.
Centrul de informare al Guvernului armean a declarat luni că 31 de militari din Republica Nagornîi-Karabah - nerecunoscută la nivel internațional - au fost uciși în luptă din 27 septembrie.
Potrivit Ministerului Apărării, forțele armene au distrus patru elicoptere azere, precum și aproximativ 15 vehicule aeriene fără pilot (inclusiv drone de atac), zece tancuri și vehicule de luptă de infanterie.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării din Azerbaidjan, Anar Eivazov, a declarat că armata azeră a distrus 24 de tancuri și vehicule blindate, 15 sisteme antiaeriene de tip OSA și 18 vehicule aeriene fără pilot (UAV) aparținând armatei armene. Nu a anunțat victime.
De asemena, Eivazov a susținut că unele dintre cadavrele găsite printre victimele armatei armene erau ale unor mercenari de origine armeană care veniseră din Siria.
Președintele turc a cerut luni Armeniei să pună capăt imediat ocupării teritoriilor azere, astfel încât pacea va domni din nou în regiune.
„Turcia continuă să fie alături de frații și prietenii din Azerbaidjan, cu toate facilitățile și cu inima", a declarat Erdogan.
Franța, Rusia, UE și NATO au cerut oprirea imediată a ciocnirilor din regiunea ocupată și s-au oferit să medieze negocieri între cele două țări, pentru a evita un război ce ar angrena și alte forțe regionale.
