Comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson a declarat în această săptămână că cele trei ţări ar trebui să adere fără întârziere la zona liberă de circulaţie Schengen.
"Este un moment inoportun să votăm asupra extinderii acum, când sistemul frontierelor externe nu funcţionează", a declarat ministrul de Interne conservator Gerhard Karner pentru Kurier.
Austria se confruntă în prezent cu un număr sporit de refugiaţi care au trecut prin alte state UE de-a lungul aşa-numitei rute a Balcanilor pentru a intra în ţară.
Potrivit Ministerului de Interne, peste 90.000 au ajuns la frontiera austriacă de la începutul anului. Dintre aceştia, 75.000 nu au fost înregistraţi anterior în vreo altă ţară UE.
Un vot asupra aderării celor trei ţări la spaţiul Schengen este programat să aibă loc pe 8 decembrie, în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), notează DPA. O decizie în acest sens necesită unanimitate.
Zona Schengen formată din 26 de state a suspendat în mare parte controalele la frontieră între ţările membre şi le permite oamenilor să călătorească, să muncească şi să trăiască într-o altă ţară fără viză sau permis de şedere.
Bulgaria, România, Croaţia, Republica Irlanda şi Cipru sunt singurele state UE care nu fac parte din zona Schengen, la care au aderat însă ţările non-UE Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein.
Ce pierdem prin această decizie
Frontiera externă a spațiului Schengen are o lungime de peste 50 000 km (aproximativ 80 % frontiere maritime și 20 % frontiere terestre) și include sute de puncte de trecere a frontierei aeroportuare, maritime sau terestre.
Aderarea la spațiul Schengen reprezintă un avantaj pentru persoanele care vor să călătorească, indiferent de mijlocul de transport ales: avion, tren, autocar sau mașina personală. Pasagerii curselor aeriene nu vor mai aştepta la cozi în aeroport pentru controlul paşapoartelor.
Timp mai scurt de călătorie. Principalul avantaj adus de aderarea României la Schengen îl reprezintă libertatea de mișcare a cetățenilor și timpii mai scurți de călătorie. Pentru România, aderarea la Schengen, împreună cu vecinul Bulgaria, ar însemna că nu vor mai exista controale la graniță între: România și Bulgaria, România și Ungaria, Bulgaria și Grecia. Astfel, între aceste state, trecerea frontierei se va putea realiza indiferent de oră și prin orice loc, deși cu un document de identitate valabil.
Ar și dispărea și puncte de frontieră, printre care: Negru Vodă, Vama Veche, Călărași, Giurgiu-Ruse, Zimnicea, Turnu Măgurele, Borș, Cenad, Nădlac, Turnu, Chișineu-Criș, Salonta, Satu Mare. Se reduc astfel cheltuieli cu angajații și operațiunile din aceste puncte de frontieră.
Dacă România va intra în Schengen alături de Bulgaria, vor dispărea timpii de așteptare din punctele de trecere a frontierei terestre cu Ungaria și Bulgaria, dar și cu Grecia, potrivit informațiilor Ministerului Afacerilor Interne.
Drumul prin Europa nu va mai fi marcat de opriri la graniță, la trecerea dintr-un stat în altul. Libertatea de mișcare este maximă, iar mărfurile și capitalurile circulă liber.
Toți cetățenii Uniunii Europene pot rămâne în alt stat membru ca turiști pe o perioada de până la trei luni, în baza unui pașaport sau card de identitate valabil.
De asemenea, pot lucra și locui într-un alt stat membru cu dreptul de a fi tratați în același mod ca cetățenii țării respective.
Antreprenorii beneficiază de libertatea de stabilire în statul pe care îl aleg, iar studenții au dreptul de a studia în orice stat membru.
Miză economică
„Intrarea în Schengen ar putea însemna un beneficiu major pentru economia românească. După calculele mele ar aduce un plus de 0,5 puncte procentuale la creșterea economică. Aceasta ar veni din exporturi, din investiții noi în România, din fluxuri comerciale”, a declarat ministrul de Finanțe, Adrian Câciu.
Aderarea României la spaţiul Schengen accelerează creşterea economică şi balansează deficitul comercial. Creşterea exporturilor ţării şi a competitivităţii exportatorilor ar fi principalele avantaje ale intrării în Spaţiul Schengen, sunt de părere jucătorii din piaţă şi economiştii consultaţi de ZF.
În consecinţă, majorarea exporturilor aduce atât creştere economică, cât şi diminuarea deficitului comercial la bunuri, cea mai mare vulnerabilitate a economiei româneşti din acest moment.
„Aderarea la Spaţiul Schengen înseamnă în primul rând un timp mai redus pentru livrarea mărfurilor, deci o diminuare considerabilă a timpului pentru exporturi. Companiile exportatoare îşi vor reduce cheltuielile de transport şi vor deveni mai competitivi pe piaţa externă. Este de aşteptat ca exporturile să crească uşor, ceea ce va conduce şi la diminuarea deficitului comercial şi a celui de cont curent“, a declarat pentru ZF Florin Andrei, analist financiar şi fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor.
Transportatorii, care cer de ani buni ca guvernele să accelereze intrarea în spaţiul Schengen, spun că le-ar creşte competitivitatea externă, pentru că blocajele din vămile româneşti spre Ungaria şi Bulgaria înseamnă pierderi între 800 şi 1.000 de euro pe zi pentru fiecare camion blocat.
„Şoferii de camioane au stat chiar şi 72 de ore la punctele Calafat-Vidin şi Giurgiu -Ruse (puncte de trecere cu Bulgaria), iar la graniţa cu Ungaria stau între 12 şi 24 de ore. Şoferii sunt plătiţi pentru orele astea, problema este că li se termină timpul de lucru şi trebuie să găsească o parcare în care să se oprească.
Logistic este foarte greu de gestionat această situaţie. Fiecare zi în care avem un camion blocat în vamă ne costă între 800 şi 1.000 de euro.
Aşteptăm de multă vreme aderarea la Schengen, blocajele la vamă s-au accentuat, mai ales vara aceasta“, a spus pentru ZF Mircea Vlah, directorul general al Dumagas, unul dintre cei mai mari transportatori de marfă de pe piaţă, controlat de fondul de investiţii Bancroft.
Timpul de aşteptare la graniţa României cu Ungaria, poarta către Vest, este şi de peste 10 ore pentru TIR-uri în zilele aglomerate. Este o excepţie când nu sunt blocaje generate de controlul mărfurilor. În sens invers, se controlează doar buletinul şoferilor.
Citește și: VIDEO Ce pierde România dacă nu este primită în Schengen. Avantaje și dezavantaje ale aderării
