Miniștrii de Externe ai Suediei și Finlandei vor vorbi cu omologul lor turc în marja summit-ului NATO de la Berlin.
Ann Linde, șefa diplomației suedeze, a declarat că va avea oportunitatea să vorbească despre „o potențială aplicație NATO” la summit.
Finlandezul Pekka Haavistosaid a spus că speră să „continue discuția” cu omologul turc, Mevlut Cavusoglu, în capitala Germaniei.
Premierul și președintele Finlandei au declarat că este în interesul țării să se alăture NATO și că intenționează să depună o cerere de aderare.
Suedia a publicat o lucrare tehnică despre aderarea la alianță, care avertizează că Rusia ar putea riposta dacă se alătură, însă apartenența la NATO ar preveni un atac armat.
Magdalena Andersson, premierul suedez, va revizui documentul în weekend și își va anunța intenția duminică. Este de așteptat să se anunțe intenție de a se alătura NATO.
Dar NATO este o alianță de 30 de națiuni, toate acestea trebuind să voteze în unanimitate pentru ca un nou membru să fie acceptat - ceea ce înseamnă că opoziția lui Erdogan este semnificativă.
Președintel turc, Recep Tayyip Erdogan a declarat vineri că nu are o „opinie pozitivă” despre aderarea Finlandei și Suediei la NATO și că ar fi „o eroare precum cea a aderării Greciei la Tratatul Alianței Atlantice”.
Șeful statului turc s-a referit la Suedia și Finlanda ca state ce „găzduiesc teroriști PKK”, membri ai Partidul Muncitorilor din Kurdistan, clasificată drept organizație teroristă de Turcia.
„Nu avem o opinie pozitivă despre această extindere”, a insistat el.
Reacția Turciei este prima voce disonantă în cadrul NATO cu privire la perspectiva aderării Finlandei și Suediei la Alianța Atlantică.
Citește și
Rusia amenință din nou nu războiul nuclear, după ce Finlanda a anunțat că va adera la NATO
Rusia va avea 1.300 de km graniță cu NATO. Finlanda anunță, azi, că aderă la Alianța Nord Atlantică
De la începutul crizei și apoi de la invazia Rusiei în Ucraina, Ankara a făcut totul pentru a menține relații bune cu cele două țări, de care economia sa este strâns dependentă.
Însă, o întâlnire video din iulie 2020, între ministrul de Externe al Suediei și membri ai „grupării teroriste YPG/PKK, filiala siriană a PKK”, a ridicat „semne de întrebare serioase cu privire la abordarea Suediei în a combate terorismul ca o chestiune prioritară”.
Erdogan are aceeași poziției și față de SUA care doresc să ridice sancțiunile asupra regiunilor controlate de YPG în Siria.
„Nu avem luxul de a face diferența între terorişti. Spunem asta tuturor ţărilor prietene, să fie atente la acțiunile lor”, a avertizat Erdogan.
YPG controlează o zonă întinsă din nord-estul Siriei, cu sprijinul SUA.
PKK este desemnată o organizație teroristă în Turcia și SUA. Dar Washingtonul s-a abținut să desemneze în mod similar YPG și continuă să colaboreze cu aceasta în regiune, în ciuda protestelor ferme de la Ankara.
