Lista de vot publicată de Parlamentul European arată că europarlamentarii Malik Azmani, Bart Groothuis, Jan Huitema, Caroline Nagtegaal, Catharina Rinzema s-au abținut la vot. Ei fac parte din grupul Renew și sunt membri ai partidului olandez de guvernământ Volkspartij voor Vrijheid en Democratie (VVD).
Citește și: VIDEO Cel mai rar pește din Europa, considerat fosilă vie, găsit într-un râu din România
Mai mult, europarlamentarul olandez Peter van Dalen a votat împotriva rezoluției care cere aderarea României la Schengen. Van Dalen este membru al partidului ChristenUnie, parte a coaliției de guvernare din Olanda alături de partidul lui Mark Rutte. Împotrivă a votat și europarlamentarul german Guido Reil (Grupul Identitate și Democrație – ID, eurosceptici), care a lansat la începtul lunii un atac la adresa României, spunând că nu ar fi trebuit primită în UE.
Spațiul Schengen este o politică a Uniunii Europene prin care țările acceptate în această zonă sunt de acord să elimine toate tipurile de control la frontierele reciproce. Zona este denumită după Acordul Schengen din 1985 și Convenția Schengen din 1990, ambele semnate în mica localitate vinicolă cu același nume din Luxemburg, așezare aflată foarte aproape de granițele Germaniei și Franței.
Citește și: Vremea se schimbă radical în România, după valul de căldură: Ce temperaturi anunță ANM
În prezent, toate statele membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Croației, Ciprului, Irlandei și României, fac parte din spațiul Schengen. În total spațiul Schengen include 26 de țări: 22 din Uniunea Europeană și patru din afara acesteia (Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein). Principalele beneficii ale aderării la spaţiul Schengen sunt eliminarea controalelor la frontiere şi reducerea considerabilă a timpilor de aşteptare, atât pentru cei care călătoresc individual, cît şi pentru transportatori.
Eurodeputații au solicitat ca Bulgaria și România să fie pe deplin admise în spațiul Schengen în mai multe rânduri, de exemplu în rezoluția din 2018 pe această temă, în rezoluția din 2020 referitoare la situația spațiului Schengen în contextul pandemiei și în raportul din 2021 privind funcționarea spațiului de călătorie fără frontiere, potrivit digi24.ro.