Finlanda și Suedia sunt pregătite să pună capăt unor decenii de neutralitate prin aderarea la NATO, alianța de securitate condusă de SUA. Cele două națiuni nordice au ținut mult timp alianța militară la distanță.
Dar asaltul Moscovei asupra Ucrainei a stârnit noi îngrijorări în materie de securitate în întreaga regiune. Ambasadorii Finlandei și Suediei se vor întâlni miercuri cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Andersson și Niinistö se vor întâlni apoi joi cu președintele american Joe Biden.
Solicitarea Finlandei de a adera la NATO necesită un vot în parlament, dar, având în vedere sprijinul guvernului de guvernământ, se așteaptă ca acest obstacol să fie trecut.
Citește și: VIDEO Avionul China Eastern Boeing 737-800 a fost prăbușit intenționat, ucigând 132 de pasageri
În Suedia, demersul a fost dezbătut luni în parlament și există un sprijin larg pentru aderarea la NATO, dar guvernul nu are nevoie de acordul legislatorilor pentru a merge mai departe.
Anunțurile au fost întâmpinate cu sprijin din partea liderilor din aproape toate țările NATO.
Cu toate acestea, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat luni că nu va aproba aderarea din cauza sancțiunilor impuse Ankarei și a acuzat ambele țări că găzduiesc "organizații teroriste" kurde.
Citește și: VIDEO Renault s-a „predat” lui Putin pentru a putea reveni. Rușii vor să producă și Lada Duster
Orice țară europeană poate solicita să adere la NATO, atât timp cât îndeplinește anumite criterii și toți membrii existenți sunt de acord.
Diplomații NATO au declarat pentru Reuters că ratificarea noilor membri ar putea dura un an, deoarece legislativele tuturor celor 30 de membri actuali trebuie să aprobe noii solicitanți.
Atât Finlanda, cât și Suedia îndeplinesc deja multe dintre cerințele de aderare.
Acestea includ existența unui sistem politic democratic funcțional bazat pe o economie de piață; tratarea echitabilă a populațiilor minoritare; angajamentul de a soluționa conflictele pe cale pașnică; capacitatea și dorința de a contribui militar la operațiunile NATO; și angajamentul de a avea relații și instituții civilo-militare democratice.
Ministerul rus de Externe a declarat că "va fi obligat să ia măsuri de retorsiune, atât de natură tehnico-militară, cât și de altă natură, pentru a opri amenințările la adresa securității sale naționale".
