Fondatorul miliţiei "Oath Keepers" a adoptat o poziţie sfidătoare până la final.
Fondator Oath Keepers condamnat
El a afirmat: "sunt un prizonier politic", "singura mea crimă este că mă opun celor care ne distrug ţara", chiar înainte de a i se stabili sentinţa.
Judecătorul federal Amit Mehta i-a răspuns că nu este un prizonier politic.
"Sunteţi aici pentru că doisprezece juraţi (...) v-au găsit vinovat de rebeliune", "una dintre cele mai grave crime pe care le poate comite un american", a continuat acesta.
Citeşte şi: Evoluţie în scandalul asediului Colinei Capitoliului, din Statele Unite. În joc ani grei de puşcărie
Această acuzaţie, care implică planificarea utilizării forţei împotriva guvernului, este pasibilă de o pedeapsă de 20 de ani de închisoare.
Însă procurorii ceruseră 25 de ani, în cazul lui Stewart Rhodes, bazându-se pe un sistem care permite majorarea pedepselor pentru acte de natură "teroristă".
Deşi nu a fost în totalitate de acord cu ei, judecătorul Mehta a aprobat analiza lor pe acest punct. "Actele de intimidare sau de constrângere menite să exercite presiuni asupra guvernului" intră în această categorie, a spus el, conform Agerpres.
Citeşte şi: VIDEO Asaltul Capitoliului: Steve Bannon, consilierul lui Trump, vinovat de obstrucţionarea anchetei
Judecătorul a justificat severitatea sentinţei, citând rolul de lider al lui Stewart Rhodes, un fost soldat în vârstă de 58 de ani, şi lipsa de remuşcări a acestuia.
"Reprezentaţi o ameninţare continuă şi un pericol pentru ţară", a arătat magistratul.
Pe 6 ianuarie 2021, mii de susţinători ai lui Donald Trump au semănat haos şi violenţă în sediul Congresului, în momentul în care parlamentarii certificau victoria rivalului său, Joe Biden, la alegerile prezidenţiale.
Rebeliunea
Ancheta vastă care a urmat a dus la arestarea a peste 1.000 de persoane. Aproape 300 au primit pedepse cu închisoarea, cea mai mare dintre acestea fiind, până acum, de 14 ani.
Doar zece activişti din grupurile de extremă dreapta - şase membri ai "Oath Keepers" şi patru "Proud Boys" - au fost găsiţi vinovaţi de rebeliune, la finalul a trei procese distincte, la Washington.
După săptămâni de audieri, juraţii au apreciat că aceştia s-au pregătit, adunând arme şi intrând în formaţie militară în Capitoliu pentru a bloca oficializarea înfrângerii lui Donald Trump.
Negaţii
În Ziua Z, Stewart Rhodes a rămas afară, dar, potrivit procurorilor, el şi-a condus trupele cu ajutorul unei staţii radio "ca un general pe câmpul de luptă".
În cadrul procesului, el a negat că "ar fi planificat" atacul şi a susţinut că "misiunea" Oath Keepers era să asigure securitatea manifestaţiei convocate de Donald Trump pentru a denunţa pretinse "fraude electorale".
Susţinând că a fost pus în faţa faptului împlinit, el a considerat "stupid" faptul că Kelly Meggs, care conduce filiala din Florida a Oath Keepers, a intrat în Capitoliu. "Aceasta a deschis uşa persecuţiei noastre politice", a spus el.
Se voiau filantropi
Kelly Meggs, de asemenea condamnat pentru rebeliune, îşi va afla sentinţa tot joi. Fost soldat şi licenţiat în Drept, la Universitatea Yale, Stewart Rhodes a fondat Oath Keepers în 2009, recrutând foşti soldaţi sau ofiţeri de poliţie, iniţial pentru a lupta împotriva statului federal, considerat opresiv.
Ca şi alte grupuri radicale, această miliţie a fost sedusă de retorica anti-elite a lui Donald Trump şi a îmbrăţişat pe deplin acuzaţiile de fraudă electorală lansate - împotriva tuturor dovezilor - de republican, scrie AFP.
În documentele judiciare, avocaţii lui Stewart Rhodes au încercat să îi prezinte pe aceştia ca fiind "filantropi", chemaţi să se deplaseze pentru a împiedica revolte, după dezastre naturale sau în timpul protestelor împotriva violenţelor poliţieneşti.
"Pentru Rhodes, a impune Oath Keepers în situaţii de criză nu avea scopul de a ajuta, ci de a contribui şi a profita de pe urma haosului", au replicat procurorii.
