Amenințarea cu sistarea aprovizionării cu gaze rusești pentru țările europene, multe dintre ele care s-au bazat pe acesta ani ani de zile pentru a-și încălzi casele și a-și alimenta fabricile, a fost un atu pe care Putin l-ar fi putut juca dacă războiul pe care l-a început în februarie anul trecut ar fi avut o iarnă lungă, scrie CNN.
Cetățenii din țări care nu sunt direct în război cu Rusia s-ar putea întreba, pe măsură ce frigul a început să muște, de ce confortul și mijloacele lor de trai au fost sacrificate în numele Ucrainei. Se credea că liderii naționali, simțind presiuni interne, ar putea agita pentru atenuarea sancțiunilor sau pentru ca pacea să fie intermediată în condiții favorabile Moscovei.
„Există o viziune tradițională în Rusia conform căreia unul dintre cele mai bune atuuri ale sale în război este iarna”, explică Keir Giles, consultant senior la think-tank- ul „Chatham House”.
„În acest caz, Rusia a căutat să exploateze iarna pentru a spori puterea unui alt instrument de care dispune: arma energetică. Rusia mizează pe îngheț pentru a convinge opinia publică europeană că sprijinul pentru Ucraina nu a meritat efortul financiar”, adaugă Giles.
Europa de Vest și cea Centrală s-au bucurat, însă, de o iarnă mai blândă decât se aștepta, care, împreună cu eforturile coordonate de reducere a consumului de gaze, i-au luat lui Putin una dintre cele mai importante monede de schimb.
În 2023, guvernele europene au acum o fereastră de oportunitate pentru a-și reduce dependența de gazul rusesc înainte ca iarna să vină din nou. Acest lucru ar putea juca un rol crucial în menținerea frontului unic al Occidentului pe măsură ce războiul se prelungește.
Cât durează această fereastră și ce măsuri pe termen scurt pot fi luate pentru a profita la maximum de ea?
„Dacă decembrie și ianuarie, Europa ar fi consumat o cantitate mare de gaze, din rezervele proprii, existând riscul ca acestea să secătuiască”, a spus Adam Bell, un fost oficial al guvernului britanic în domeniul energiei.
El avertizează, totuși, că simpla stocare a gazelor nu este suficientă. „Trebuie depusă mai multă muncă la capitolul eficiență. Casele și întreprinderile au nevoie să folosească clădiri care pierd mai puțină energie prin izolație. Companiile trebuie să schimbe procesele de producție bazate pe gazele naturale.”
Criticii acuză guvernele europene că se concentrează prea mult pe controlul prețului imediat al gazului, mai degrabă decât să investească în măsuri pe termen lung, cum ar fi eficiența și sursele regenerabile.
„Există un instinct politic de a reduce prețul, alimentat de preocupările legate de costuri ale gospodăriilor și ale întreprinderilor. Dar reducerea consumului de gaz este mai ieftină”, spune Milan Elkerbout, cercetător la Centrul pentru Studii de Politică Europeană.
„Politicienii tind să considere eficiența energetică ca pe un proiect pe termen lung. Acest lucru se datorează parțial lipsei de materiale precum izolația și lipsei de muncitori calificați. Dar, chiar și măsurile de eficiență luate pe termen scurt, pot contribui la o reducere a consumului”, adaugă Elkerbout.
O fereastră de oportunitate
Pe termen mediu, Europa își poate schimba obiceiurile de consum care s-au dovedit dificile din punct de vedere politic.
„Guvernele ar putea face mai mult pentru a stimula și accelera dezvoltarea surselor regenerabile de energie”, spune John Springford, director adjunct la Centrul pentru Reforme Europene.
„Un pas important ar fi să se dea undă verde parcurilor eoliene de pe uscat. De asemenea, ar fi înțelept ca guvernele să construiască capacități de stocare a gazelor naturale lichide (GNL), ceea ce se poate întâmpla destul de rapid și reduce direct nevoia de gaz rusesc.”
Citește și: VIDEO Cum poți să decontezi bacșișul și ce ne mai așteaptă când intrăm într-un restaurant
Dacă țările europene vor profita sau nu de această scurtă șansă pentru a-și consolida securitatea energetică este cu totul altă chestiune.
„Vulnerabilitatea Europei, care a fost expusă brusc, a existat din cauza unei complezențe de lungă durată a puterilor occidentale”, spune Giles.
„Europa de Vest nu a fost dispusă să asculte statele din prima linie care au avertizat asupra intențiilor Rusiei și au înțeles că energia mai scumpă este un preț care merită plătit pentru a nu fi vulnerabile la presiunea Moscovei”, adaugă el.
Oricât de absurd ar suna, în timp ce bombele continuă să cadă asupra Ucrainei, o întoarcere la atitudinea de complezență fvață de Rusia și un eșec de a susține independența energetică a Europei nu este exclusă.
Națiunile europene au fost mereu reticente în a-și fuziona politica energetică și piețele. Motivele variază de la interesul național până la controlul piețelor.
Citește și: Cutremur pe piața cripto. Creditorul Genesis a depus actele pentru faliment după prăbușirea FTX
Chiar dacă apetitul pentru un astfel de politică și piață energetică comună ar apărea, ar fi extrem de dificil de gestionat la nivel central, deoarece națiunile individuale ar concura inevitabil pentru resurse și subvenții financiare.
De aceea, fereastra actuală de oportunitate să fie atât de importantă. În timp ce luptele continuă, este vital să se conștientizeze faptul că eșecul de a acționa acum ar putea însemna un dezastru iarna viitoare. O criză energetică auto-provocată i-ar returna lui Putin puterea care i-a fost refuzată datorită vremii neobișnuit de calde.
