Ipocrizia Austriei nu are limite. Au o "nevoie vitală" de migranți pentru piața muncii.
În Austria, o nouă inițiativă controversată își face loc în peisaj, într-o perioadă în care Viena acuză continuu România și Bulgaria că sunt "poarta de intrare" a migranților în Europa și nici după presiuni constante din partea tuturor statelor europene nu au fost de acord cu aderarea României la spațiul Schengen pe cale terestră și singura de altfel care contează în acest Acord.
Ipocrizia Austriei nu are limite. Au o "nevoie vitală" de migranți pentru piața muncii
Acum, prima școală destinată exclusiv migranților va fi inaugurată curând. Această instituție vine în sprijinul integrării rapide a acestora pe piața muncii, oferind cursuri intensive de limbă germană și alte programe adaptate nevoilor lor.
Într-o societate austriacă, marcată de dezbateri intense privind politica migratorie, politicienii au început să recunoască necesitatea migranților pe piața forței de muncă. În acest context, Viena se pregătește să deschidă porțile unei școli speciale pentru aproximativ 5.000 de tineri refugiați începând cu toamna aceasta.
Programul intensiv de 32 de ore pe săptămână va fi supervizat de Agenția Austriacă pentru Ocuparea Forței de Muncă (AMS), având ca scop principal integrarea rapidă a acestora în economia locală.
O "schimbare de paradigmă"
Ministrul Muncii, Martin Kocher, descrie această mișcare drept o "schimbare de paradigmă" în abordarea integrării tinerilor refugiați. Începând cu luna septembrie, aceștia vor fi înscriși într-un program școlar structurat la Viena, cu obiectivul clar de a-i pregăti pentru piața muncii în termen de un an.
Noul curriculum, supervizat de AMS, va include cursuri intensive de limbă germană, consiliere profesională și informații esențiale despre viața în Austria. Prezența la cursuri va fi obligatorie, iar cei care nu respectă această regulă vor fi excluși din program.
Citește și: Schimbări în Schengen. Controalele la frontieră, prelungite cu un an. Care este motivul
Guvernul federal și-a asumat că va plăti o sumă de 50 de milioane de euro pentru această școală, iar Viena mai contribuie cu alte 50 de milioane.
Trei sferturi dintre toți tinerii cu drept de azil din Austria locuiesc la Viena, iar tendința este în creștere. Politicienii consideră că este „puțin enervant” faptul că Viena trebuie să aibă grijă din ce în ce mai mult de oamenii care „au fost blocați în procesul de azil de câțiva ani și nici măcar nu au urmat un curs de germană” în altă parte, conform Krone.at.
Citește și: OFICIAL Când putem trage speranțe că intrăm în Schengen? Există o singură necunoscută
Având în vedere dezechilibrul numărului de refugiați dintre Viena și alte state federale, Peter Haker mai spune că ar fi bine ca aceștia să nu fie concentrați doar în jurul Vienei, potrivit stiridiaspora.ro., potrivit Krone.at.
Migranții nu vor deloc să se integreze, vor doar beneficii, acuza Viena în 2023.
Ipocrizia Austria nu cunoaște limite. Pe de o parte impune condiții peste condiții aberante pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen. Pe de altă parte, situația din țară este gravă. Guvernul de la Viena are nevoie de 300.000 de migranți în următorii ani, în caz contrar țara nu va putea să funcționeze așa cum trebuie.
Harald Mahrer, președintele Camerei de Comerț, solicită guvernului să ia mai multe măsuri pentru a combate deficitul de forță de muncă calificată. "Pentru ca țara noastră să continue să funcționeze așa cum ne-am obișnuit, avem nevoie de 50.000 până la 70.000 de carduri roșu-alb-roșu", spune Mahrer.
Citește și: Un mini Schengen gândit pentru Bulgaria, România şi Grecia ar fi ilegal
Dacă guvernul își dorește acest lucru, până în 2027, cel puțin 15.000 de persoane din țări terțe vor trebui să primească în fiecare an un permis de muncă.
Acesta a prezentat cifrele: "Dacă știu că am 200.000 de locuri de muncă vacante și că voi avea nevoie de încă 300.000 de locuri de muncă în următorii 15 ani din cauza îmbătrânirii societății, atunci nu pot ignora acest lucru", a criticat Mahrer.
Citește și: Austria, care nu vrea România în Schengen, apelează la deportarea migranților prin „modelul Rwanda”
Austriecii, într-o proporție covârșitoare, sunt nemulțumiți și îi urăsc pe imigranții ilegali pentru că aceștia refuză să se integreze în societate și vor doar beneficii europene. Rezidenții austrieci sunt din ce în ce mai nemulțumiți de faptul că un număr semnificativ de migranți refuză să învețe limba germană și să participe la forța de muncă, de care Austria are nevoie.
