Potrivit unei analize a The Moscow Times, așa cum revolta Maidanului din 2013 a fost văzută de Vladimir Putin ca un afront personal, tot astfel, crearea în 2018 a unei Biserici Ortodoxe Ucrainene independente care să înlocuiască Biserica Ortodoxă Ucraineană subordonată Patriarhiei Moscovei a fost văzută ca un atac direct la adresa intereselor Kremlinului.
Șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, Patriarhul Kiril, a început să se teamă de un efect de domino în cazul în care și alte biserici regionale ar încerca să se elibereze de controlul istoric al Moscovei.
Faptul că până de curând cea mai puternică biserică din Ucraina se afla sub controlul Patriarhiei Moscovei a fost folosit în mod repetat de propagandiștii de la Kremlin pentru a demonstra statutul Ucrainei ca stat vasal efectiv, în timp ce respingerea acesteia față de biserica condusă de ruși a fost folosită drept justificare pentru invazie - Rusia are datoria de a-i proteja pe credincioșii ortodocși din Ucraina de schismatici.
Atunci când a anunțat recunoașterea Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk pe 21 februarie, Putin a vorbit despre necesitatea protejării intereselor Bisericii Ortodoxe Ruse din Ucraina, acuzând guvernul ucrainean că a a provocat o schismă.
Binecuvântarea războiului de agresiune
În martie 2022, Patriarhul Kiril a binecuvântat războiul și de atunci, aparițiile sale au avut tendința de a include elemente militare: de la dăruirea unei icoane șefului Gărzii Naționale Ruse și a anunțat că moartea în luptă ar spăla toate păcatele. De partea sa, Biserica Ortodoxă Ucraineană a încercat să rupă toate legăturile cu Moscova, încetând să-l mai pomenească pe Patriarhul Kiril în liturghie, destituind episcopii pro-ruși și condamnând public războiul de agresiune declanșat de Rusia.
Autoritățile ucrainene au declanșat și o operațiune de căutare a materialelor de propagandă pro-ruse în cadrul bisericilor, mănăstirilor și birourilor instituției subordonate Moscovei.
Unii episcopi au fost sancționați și organizaţiile religioase cu legături în Rusia au fost interzise. Este o reacție a unui stat agresat de către Rusia.
Guvernul ucrainean vede în biserica subordonată Moscovei un purtător de cuvânt periculos al opiniilor pro-ruse și o amenințare serioasă la adresa securității naționale.
Cu puțin timp înainte de Crăciunul Ortodox, pe 7 ianuarie, Patriarhul Kiril a lansat un apel pentru o încetare a focului de 36 de ore pentru a permite credincioșilor să participe la slujbe.
În aceeași seară, Putin a anunțat încetarea focului, supunând-se, se presupune, cererii patriarhului.
Angajamentul de încetare a focului a fost cel mai probabil o încercare de a convinge politicienii occidentali și opinia publică mai largă atât cu privire la umanitatea Rusiei, cât și pentru a atrage atenția la refuzul Ucrainei de a purta discuții de pace.
Kremlinul a mizat pe faptul că mulți europeni vor face imediat legătura cu faimosul armistițiu de Crăciun dintre trupele britanice și germane, din timpul Primului Război Mondial.
Un Vladimir Putin însingurat
O încetare a focului în adevăratul sens al cuvântului nu a avut loc. Dar biserica ucraineană a ținut primul său serviciu la celebra Lavra Pecerska din Kiev, complexul mănăstiresc aflat în mâinile Patriarhiei Moscovei până la sfârșitul lui decembrie 2022.
În acest timp, Putin s-a aflat singur, la slujba de Crăciun în Biserica Kremlinului.
Evenimentul de la Kiev, cu o foarte numeroasă participare, a avut o importanță simbolică enormă pentru ucraineni, fiind menționat de președintele Volodimir Zelenski în discursul său de Crăciun.
„M-am bucurat să văd câți oameni, câți dintre soldații noștri, au venit astăzi la slujba bisericii de la Lavra Pecerska, locul sacru care este unul dintre izvoarele tradiției culturale ucrainene. Este foarte semnificativ că rugăciunea pentru Ucraina a fost ascultată astăzi la mănăstire și că se va auzi din nou”.
De la Moscova, Patriarhul Kiril a acuzat, deloc surprinzător, Kievul de persecuție religioasă și a comparat preluarea Lavrei cu distrugerea bisericilor din epoca sovietică și uciderea preoților.
Kirill a caracterizat de multă vreme actualul guvern ucrainean drept „ un regim fără Dumnezeu” și i-a numit pe susținătorii Bisericii Ortodoxe Ruse din Ucraina drept „martiri”.
Un discurs îl linie cu abordări ideologice ale Kremlinului, care identifică invazia cu „desatanizarea”, „războiul sfânt” sau chiar „jihadul”.
O stranie apariție la București
În acest context, în studiouri TV de la București și-a făcut apariția Mihail Jar (sau Longhin Jar), stareţul ortodox al Mănăstirii Bănceni din regiunea Herța (Ucraina). El a acuzat statul ucrainean de prigonirea bisericii, zugrăvind o imagine apocaliptică : ”Nu te poți ruga nici la Dumnezeu, dormi cu frica în casă”.
Mesajul a fost preluat imediat în mediile filo-ruse din România, ca un argument în sprijinul ideii că Ucraina nu trebuie sprijinită în fața agresiunii ruse. Povestea se adaugă altor abordări ostile Kievului, cum ar fi tratamentul la adresa minorității române sau faptul că unele teritorii aflate acum în componența Ucrainei au aparținut cândva României.
Radu Carp, profesor la Facultatea de Științe Politice al Universității din București, atrage atenția, pe rețelele de socializare, că este vorba despre o imensă manipulare care circulă în România: ”preotul Mihai Jar de la Manastirea Bănceni din Ținutul Herta este de fapt cel mai fidel apărător al intereselor - politice si ecleziastice - ale Moscovei in Bucovina de Nord, parte a Ucrainei”. (...)
”Teritoriul pe care se află Mănăstirea Bănceni a făcut parte din Principatul Moldovei care s-a unit la 24 ianuarie 1859 cu Țara Românească.(...)
Bănceni a fost de la început gândit ca un experiment rusesc implantat într-o zonă dominată majoritar de etnici români. Iar România a fost multa vreme victima acestei manipulări grotești”, a scris pe contul său de socializare profesorul Radu Carp.
PS: Într-un gest rar, Biserica Ortodoxă Română a taxat manipularea prin intermediul mesajului preotului Jar. "Situația gravisimă în care se află acum Ucraina invadată și agresată militar de aproape un an, a creat o realitate tragică, inclusiv în plan local bisericesc, o realitate socială la care românii de acolo, inclusiv preoții, au datoria de conștiință să se adecveze în mod înțelept creștin, onest și realist. Păstrându-și curată conștiința morală, patriotică și religioasă. Rațiunea supremă a acestei adecvări o constituie adevărul obiectiv probat de crunta realitate imediată, neideologizată, nemanipulată de propaganda celor ce încearcă să justifice, inclusiv religios, războiul și crimele în masă.
Această rațiune este cea autentic creștină, nu cea care contrazice Evanghelia lui Hristos în litera și în spiritul ei. Culmea cea mai înaltă a răului fiind crima”, a transmis purtătorul de cuvânt al BOR, Vasile Bănescu.
