„Cine decide asupra politicii americane în Siria?“, se întreba recent cotidianul israelian Haaretz, într-o analiză dedicată retragerii soldaților americani din Siria. „Acum câteva săptămâni, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că a decis să retragă trupele americane staționate în nordul Siriei. Se pare că decizia pripită a lui Trump, luată în timpul unei convorbiri cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, se destramă“, continuă jurnaliștii israelieni.
Într-adevăr, retragerea soldaților americani din Siria, anunțată de președintele Donald Trump, este învăluită în incertitudine. O incertitudine alimentată chiar de liderul de la Casa Albă și consilierul său pentru securitate națională. Nu înseamnă că soldații americani nu se vor întoarce acasă. De altfel, pe 11 ianuarie a.c., a fost anunțată începerea „procesului deliberat de retragere din Siria“ a forțelor americane.
Înseamnă doar că ritmul retragerii va fi mai lent decât se estima inițial. Mă rog, decât estima președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, care așteaptă plecarea americanilor pentru a-i ataca pe kurzii din apropierea graniței de sud-est a țării sale. Ankara nu vrea să-și asume riscul rănirii vreunui soldat american, ci vrea să lovească atunci când protecția SUA se va risipi, în ciuda faptului că rebelii kurzi au fost printre cei mai eficienți luptători împotriva Statului Islamic.
De altfel, liderul de la Ankara a și făcut o serie de declarații care anunţă atacul împotiva kurzilor și care i-au pus pe americani într-o postură delicată. Presa internațională a scris la acea vreme că SUA își abandonează principalul aliat în războiul împotriva jihadiștilor, lăsându-i pe kurzi pradă unui dictator precum Erdogan.
De aceea, spun specialiștii militari de peste ocean, strategia SUA nu va fi să părăsească atât de grabnic nord-estul Siriei. Relațiile Washingtonului cu Ankara sunt în proces de deteriorare, viitorul Turciei în NATO este incert, iar kurzii sunt un factor de presiune eficient pentru Statele Unite. „Pericolul“ înființării unui stat kurd independent la frontiera de sud-est a Siriei este un instrument eficient în relația cu Ankara.
De ce trebuie Turcia ţinută sub presiune? Răspunsul l-a dat deja șeful Mossad, Yossi Cohen, într-o întâlnire cu șefii serviciilor secrete din câteva țări din Golf: „Puterea iraniană în Siria este fragilă. Adevărata amenințare provine din Turcia“.
Strategie diplomatică
Din acest motiv, Washingtonul a declanșat o adevărată strategie în care se împletesc declarațiile contondente, ferme, în chestiunea kurdă, cu gesturi de bunăvoință față de regimul lui Erdogan.
Recent, consilierul pentru securitate națională al președintelui SUA, John Bolton, a mers în Turcia pentru a discuta despre retragerea trupelor americane.
„Scopul lui Bolton a fost să netezească politic retragerea soldaților americani, dar efectul a fost cel contrar, prăpastia diplomatică dintre SUA Turcia adâncindu-se“, au scris jurnaliștii postului american de televiziune NBC.
Eșecul a fost doar o coincidență? Greu de crezut, având în vedere că, înainte de a ajunge la Ankara, Bolton a afirmat că niciun soldat american nu va părăsi Siria de nord-est fără ca Turcia să semneze un angajament că nu-i va ataca pe kurzi. Mai mult, oficialul american a punctat că
Turcia nu ar trebui să întreprindă acțiuni militare, care nu sunt pe deplin coordonate și acceptate de Washington, pentru a evita să pună în pericol trupele americane.
„A fost această poziție coordonată cu Donald Trump? S-a consultat Bolton cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, care se opune unei retrageri americane? Putem presupune că lui Bolton îi place slujba, pentru că, dacă ar fi făcut o asemenea afirmație fără să-i ceară acordul șefului, ar fi fost imediat concediat pe Twitter“, a scris cotidianul israelian Haaretz, într-o analiză dedicată Siriei.
Mai mult decât atât, declarația a inflamat negocierile americano-turce înainte ca acestea să înceapă, o dovadă că Washingtonul
vrea să negocieze în forță acest dosar sensibil, iar, în caz că Ankara nu agreează condițiile, să-și mențină prezența militară.
Erdogan: „Bolton a făcut o greșeală foarte gravă“
„Nu pot să înghită asta“, a reactionat vehement Erdogan, informat în legătură cu declarațiile lui Bolton. Drept represalii, președintele turc a contramandat întâlnirea cu consilierul lui Trump, pe motiv că trebuie să țină un discurs în parlamentul de la Ankara. Discurs în care a apreciat că Bolton a făcut o „greșeală serioasă“ atunci când a făcut respectivele declarații.
Președintele turc a insistat că nu va face niciun compromis în chestiunea kurzilor sirieni sau a milițiilor kurde , YPG, pe care Turcia le tratează ca pe organizații teroriste, motiv pentru care le-a scos în afara legii.Ulterior, pe contul de Twitter, Președinția
turcă a postat următorul mesaj: „Cei care au acuzat Turcia că vrea să-i masacreze pe kurzii din Siria, ignoră cu bună-știință realitatea. Scopul lor a fost să influențeze comunitatea internațională și deciziile celor care nu sunt destul de familiarizați cu situația din Siria“.
De asemenea, același cont de Twitter a postat următorul mesaj atribuit lui Recep Tayyip Erdogan: „Niciunde, Turcia nu merge cu scopul de a elimina comunități sau oameni nevinovați. Peste tot, scopul unic al Turciei este să protejeze viețile și să asigure securitatea. Singura excepție sunt organizațiile teroriste și teroriștii“.
Erdogan a punctat că Turcia și-a finalizat pregătirile pentru o operațiune militară în Siria, țara sa având a doua cea mai mare armată din NATO. „Administrația turcă, care a amânat atacul asupra Siriei de nord până la primirea unui mesaj de la Bolton, a arătat clar că un atac asupra zonei este iminent“, a comentat Haaretz.
Condiții ferme
Refuzat de Erdogan, John Bolton a fost primit totuși de omologul său turc, Ibrahim Kalin. În cursul întrevederii, oficialul american a prezentat o listă cu cinci condiții ale SUA pentru retragerea trupelor din Siria, condiții agreate de cei mai înalți oficiali de la Washington: secretarul de Stat, Mike Pompeo, secretarul interimar al Apărării, Pat Shanahan, șeful Statului Major General al Armatei SUA, generalul Joseph Dunford, și James Jeffrey, reprezentantul SUA pentru Siria și lupta împotriva ISIS.
„Vrem protecția tuturor civililor, în special a populației minoritare locale. Vom coopera cu Turcia pentru a dezarma spațiul aerian din nord-estul Siriei. Statele Unite se opun oricărei agresiuni la adresa forțelor de opoziție, care au luptat umăr la umăr cu soldații americani împotriva ISIS“, a transmis Bolton părții turce.
Garrett Marquis, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA, a precizat că președintele turc l-a sunat pe Ibrahim Kalin în timpul întâlnirii cu John Bolton, pentru a-i transmite salutări oficialului american.
La întâlnirea dintre Bolton și Kalin au participat, din partea americană, și generalul Joseph Dunford și James Jeffrey.
Dacă, inițial, consilierul pentru securitate al președintelui Trump a vorbit despre retragerea tuturor soldaților din Siria, ulterior John Bolton a insistat că principalul obiectiv este „retragerea din nord-estul Siriei“, adică de pe aproximativ 30% din teritoriul țării.
„Faptul că Bolton a vorbit de mai multe ori doar despre retragerea din Siria de nord-est, și nu din Siria în general, reprezintă o schimbare de politică, de la anunțul președintelui american că toate forțele americane ar părăsi Siria“, a comentat NBC News.
Un mesaj... pripit?
Mesajul referitor la retragerea trupelor americane a fost postat de Donald Trump pe Twitter pe 24 decembrie, la o zi după o discuție telefonică cu Reccep Tayyip, în care ar fi „primit un angajament din partea liderului Turciei că îi va proteja pe kurzii sirieni“.
Anunțul i-a luat prin surprindere pe aliații Americii, dar și pe o parte din membrii administrației Trump.„Președintele @RT_Erdogan al Turciei m-a informat că este decis să elimine ce a mai rămas din ISIS în Siria... este un om care poate face acest lucru, iar Turcia este în vecinătate. Trupele noastre se întorc acasă!“, a scris liderul de la Casa Albă.
Luptătorii kurzi sunt foarte eficienți în lupta cu jihadiștii
După discuția cu Trump din 23 decembrie, Recep Tayyip Erdogan a publicat un articol de opinie în The New York Times în care a anunțat că Turcia este pregătită să preia misiunea de stabilizare a Siriei și a susținut că guvernul său „nu este ostil kurzilor sirieni“.
„Un astfel de articol putea fi scris doar dacă Trump a fost de acord cu planul lui Erdogan. [Președintele turc-n.red.] și-a dat seama că a căzut și el pradă mixerului de ciment ce funcţionează la Casa Albă“, a comentat Haaretz.
Luptătorii kurzi sunt acum utili lui John Bolton (dreapta) pentru a ține Turcia în șah.
În articolul din NYT, Erdogan a prezentat Turcia ca fiind „singura țară cu puterea și angajamentul de a îndeplini această sarcină“, respectiv înlocuirea SUA în Siria și combaterea terorismului. El a detaliat cum vede controlul exercitat de Turcia asupra Siriei de nord, astfel că a explicat că intenționează să instituie consilii locale, pentru a asista populația kurdă în gestionarea afacerilor civile și pentru a organiza alegeri, în care să participe doar cei care nu au legături cu grupurile afiliate cu Partidul Muncitorilor din Turcia, PKK. De asemenea, Erdogan dorește să înființeze o forță militară, din care să facă parte toate segmentele societății, mai puțin kurzii.
Adevăratul inamic
Pe de altă parte, „Turcia trebuie să ia în considerare și acțiunile altor țări din regiune, în special Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Egiptul și Israelul, pe de o parte, și Rusia și Iranul, pe de altă parte“, mai scrie Haaretz în analiza Siriei. Cotidianul citează un articol exclusiv al jurnalistului David Hearst, redactorul-șef al site-ului Middle East Eye, potrivit căruia „șefii serviciilor secrete din Arabia Saudită, Egipt și Emiratele Arabe Unite și șeful Mossad, Yossi Cohen, s-au întâlnit într-o capitală a unui stat din Golf, pentru a discuta despre reducerea influenței Iranului și a Turciei în Siria“. Potrivit unei surse citate de Hearst, șeful Mossad a subliniat, în întâlnire, că „puterea iraniană este fragilă“, iar „adevărata amenințare provine din Turcia“. Astfel, participanții au convenit asupra unui plan în patru faze.
Prima: asistarea lui Donald Trump să retragă circa 14.000 de soldați americani din Afghanistan.
A doua: implicarea marelui bloc politic sunit, care a câștigat alegerile parlamentare din Irak, pentru a neutraliza influența turcească.
A treia: reînnodarea legăturilor dintre statele din Golf și președintele sirian Bashar al-Assad, revenirea Siriei în Liga Arabă, respectiv oferirea unor instrumente lui Assad pentru a se elibera de dependența de Iran și de a se distanța de Turcia. În acest sens, au fost întreprinse o serie de acțiuni diplomatice: președintele sudanez - cu acordul Arabiei Saudite și a Rusiei - a efectuat prima sa vizită în Siria, șeful serviciului de informații sirian, Ali Mamlouk, a vizitat Egiptul, iar Emiratele Arabe Unite și-au redeschis ambasada la Damasc.
A patra: sprijinirea kurzilor din Siria în lupta lor împotriva Turciei și consolidarea legăturilor diplomatice și economice cu regiunea kurdă din Irak.
„Dacă acest raport este fiabil, acesta arată nu numai mișcările planificate de statele din Golf, Egipt și Israel împotriva Turciei, ci și noile priorități strategice, în care Turcia - și nu Iranul - este obiectivul“, punctează Haaretz.
Cotidianul israelian subliniază, în context, puținele opțiuni strategice pe care le are Turcia în Siria și, prin extensie, în Orientul Mijlociu.
„Erdogan nu are nevoie de articolul unui jurnalist pentru a ști că este înconjurat de ostilitatea arabă, israeliană și americană. El nu se poate baza în întregime pe Rusia, partenerul său strategic, care depune eforturi pentru a readuce Siria înapoi în lumea arabă, pentru a-și recâștiga legitimitatea internațională. Acest drum este închis pentru Erdogan, deoarece Turcia nu este membru al Ligii Arabe, ruptura cu Egiptul este profundă, ca de altfel și cea cu Arabia Saudită, după afacerea Jamal Khashoggi. Când alege calea unei coliziuni cu Statele Unite ale Americii, care afectează securitatea și viitorul kurzilor, iar sirienii văd Turcia ca pe o putere de ocupare străină, Erdogan nu are prea multe opțiuni“, conchide Haaretz.
Debutul retragerii, anunțat oficial
Ulterior, oficialii americani au mai temperat pozițiile oficiale, precizând că nu există un termen concret pentru retragere, chiar dacă inițial s-a vorbit de patru luni. Chiar liderul de la Casa Albă a punctat că acest proces se va derula încet.
Recent, pe 11 ianuarie 2019, colonelul Sean Ryan, purtător de cuvânt, a anunțat că Armata SUA și aliații săi, care au luptat împotriva Statului Islamic, au început „procesul deliberat de retragere din Siria“. „Din motive de securitate, nu vom comenta detaliile legate de termeni, locații sau mișcări ale trupelor“, a punctat el.
Oficiali militari ruși, prezenți în zonă, au susținut însă că au avut impresia că americanii nu vor să se retragă, a relatat agenția Ria Novosti.
De asemenea, rezidenții din apropierea punctelor de frontieră, utilizate de obicei de forțele militare americane în zona Siria-Irak, nu au observat mișcări de amploare ale militarilor americani în ziua anunțului oficial.
ISIS, departe de a fi învins
În 2014, jihadiștii au proclamat Statul Islamic și au ocupat aproximativ 100.000 de kilometri pătrați din Siria și Irakul învecinat impunând regimul lor brutal de conducere asupra a 8 milioane de persoane.
În momentul de față, scrie BBC, jihadiștii controlează doar 1% din teritoriul pe care-l stăpâneau odinioară. „Cu toate acestea, înfrângerea ISIS este departe de a fi definitivă. Un raport al Departamentului Apărării din SUA a estimat, în luna august 2018, că în Siria sunt circa 14.000 de jihadiști, iar, în Irak, 17.000“, au scris jurnaliștii britanici.
Aproximativ 2.000 de militari americani sunt dislocați în Siria. Trupele terestre au sosit prima dată în toamna anului 2015, când președintele Barack Obama a trimis un număr mic de forțe speciale, pentru a instrui luptătorii YPG.
SUA au recurs la această măsură după mai multe încercări de antrenare și înarmare a grupărilor rebele siriene, pentru a lupta cu militanții ISIS.
