Nu este pentru prima dată când la summit participă puţin lideri din puternica uniune politică G7.
În ultimul deceniu, uneori doar doi sau trei au ajuns în pitoreasca staţiune montană elveţiană, iar în 2017 doar Theresa May, din Marea Britanie, şi-a făcut apariţia, deşi summitul l-a atras pe preşedintele chinez Xi Jinping, conform News.ro.
Motivele lor de absenţă implică adesea probleme mai presante care sunt abordate acasă. Dar marchează un declin faţă de anii mai recenti.
Recordul a fost în 2018, când şase dintre cei şapte lideri din G7 au participat. Printre aceştia s-a aflat şi fostul lider al SUA, Donald Trump, care a participat de două or,i în timpul mandatului său, spre deosebire de predecesorul său Barack Obama, care nu a participat niciodată.
citeşte şi: Henry Kissinger, la Davos: „Este nevoie de pace în Ucraina, chiar dacă Rusia ia teritorii”
Summitul din 2023, care este o revenire la tradiţie după doi ani de perturbări pandemice, după ce a avut loc online în 2021 şi a fost organizat în mai şi nu în ianuarie în 2022, va fi totuşi plin de nume de mare profil din lumea afacerilor şi finanţelor, politicii, mass-media, mediul academic şi societatea civilă.
Desfăşurat sub sloganul ”Cooperare într-o lume fragmentată”, în perioada 16-20 ianuarie, participanţii includ pe preşedintele sud-african Cyril Ramaphosa, fostul secretar de stat al SUA Henry Kissinger, directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Tedros Ghebreyesus, secretarul general al ONU Antonio Guterres, şi actorul Idris Elba.
Scholz urmează să susţină o alocuţiune specială miercuri, la ora locală 15:45.
citeşte şi: Putin, la Davos: „Vom fi toți împotriva tuturor, ca înainte de Al Doilea Război Mondial”
Predecesoara sa, Angela Merkel, a fost o prezenţă obişnuită la Davos în timpul mandatului său de 16 ani, cel mai recent contestând mentalitatea în creştere ”interesele proprii pe primul loc” a unor naţiuni, în 2019.
În timp ce omologii lui Scholz din G7 vor avea cu toţii propriile motive pentru absenţa lor, politicienii se tem în mod inevitabil să fie văzuţi ”dând mâna cu o elită financiară globală”, a declarat Ed Owen, fost consilier politic şi fondator al companiei de consultanţă The Story Network, pentru CNBC.
”Consider că sunt parţial riscuri reputaţionale, având în vedere situaţia actuală, de a vă bucura de viaţa înaltă din Davos”, a spus el.
Această situaţie include inflaţia care creşte vertiginos în ţările din întreaga lume. Raportul anual privind riscurile, publicat anterior summit-ului WEF, a spus că criza costului vieţii este cea mai mare ameninţare la adresa lumii de astăzi, subliniind impactul crizei energetice, al deficitului de alimente şi al preţurilor mai mari asupra celor mai vulnerabili.
Politicieni precum prim-ministrul britanic Rishi Sunak au o problemă specială, a continuat Owen, având în vedere că una dintre principalele linii de atac ale Partidului Laburist de opoziţie este că este detaşat de viaţa de zi cu zi.
El şi soţia sa au o avere estimată la 730 de milioane de lire sterline (844 de milioane de dolari), potrivit The Sunday Times Rich List.
Regatul Unit va avea în continuare o prezenţă la summitul din 2023. Un purtător de cuvânt a confirmat că ministrul Afacerilor, Grant Shapps, şi secretarul pentru Comerţ, Kemi Badenoch, vor fi ambii acolo, în timp ce Sunak rămâne ”concentrat pe muncă, pentru a îndeplini priorităţile poporului britanic”.
Purtătorul de cuvânt a adăugat că guvernul consideră că este important ”să continue să construiască relaţii cu alte ţări” şi să facă auzită vocea Regatului Unit pe scena globală.
Între timp, atât liderul laburist, Keir Starmer, cât şi ministrul de Afaceri din umbră, Rachel Reeves, vor fi prezenţi.
”Sunak vrea să transmită că înţelege încercările vieţii şi să evite să fie caracterizat într-un anumit fel, în timp ce Starmer trebuie să demonstreze că este o figură importantă cu profil internaţional, este un plus pentru el”, a spus Owen.
Davos a devenit din ce în ce mai mult subiect de critici, unii acuzând participanţii de elitism şi ipocrizie, de exemplu pentru că au sosit cu avioanele private pentru a discuta despre schimbările climatice.
În 2019, istoricul olandez Rutger Bregman i-a acuzat pe mulţi dintre colegii săi participanţi că nu au plătit o parte echitabilă a impozitelor în timp ce vorbeau despre ”participare, justiţie, egalitate şi transparenţă”.
