El a murit în capitala țării, Lima, înconjurat de familia sa și „în pace”, a declarat fiul său Alvaro Vargas Llosa, un cunoscut comentator politic, pe X.
Citește și: Mircea Cărtărescu, laureat internațional, dar refuzat de Academia Română! Un vot a făcut diferența
Mario Vargas Llosa a murit. A „luptat” contra lui Fidel Castro și Hugo Chavez
O voce principală în boom-ul literaturii latino-americane din secolul al XX-lea, Vargas Llosa a câștigat Premiul Nobel pentru literatură în 2010 pentru lucrări precum „Mătușa Julia și condeierul”, „Lituma în Anzi” și „Războiul sfârșitului lumii”.
Însă a abandonat de timpuriu ideile socialiste care au fost îmbrățișate de mulți dintre colegii săi, iar implicarea sa în politică și opiniile sale conservatoare au deranjat o mare parte din clasa intelectuală de stânga din America Latină.
În 1990, a candidat pentru funcția de președinte al Peru, afirmând că dorește să salveze țara de haosul economic și de insurgența marxistă.
Citește și: Reacția lui Mircea Cărtărescu după ce nu a fost acceptat în Academia Română: „M-am simțit ușurat”
A pierdut în fața lui Alberto Fujimori, un agronom și profesor universitar necunoscut pe atunci, care a fost ulterior încarcerat pentru încălcarea drepturilor omului și corupție, scrie Reuters
Mario Vargas Llosa a candidat la președinția Peru
Frustrat de pierderea suferită, scriitorul s-a mutat în Spania, dar a rămas influent în America Latină, criticând dur un nou val de lideri stridenți de stânga conduși de președintele venezuelean de atunci, Hugo Chavez.
În zecile sale de romane, piese de teatru și eseuri, Vargas Llosa a spus povești din diferite puncte de vedere și a experimentat cu forma - deplasându-se înainte și înapoi în timp și schimbând naratorii.
Opera sa a traversat genurile și l-a consacrat ca figură fundamentală a unei generații de scriitori care a condus la o renaștere a literaturii latino-americane în anii 1960.
Cărțile sale au examinat adesea relațiile tulburătoare dintre conducători și supușii lor. „Sărbătoarea țapului! (2000) detaliază regimul brutal al dictatorului Rafael Trujillo din Republica Dominicană, în timp ce «Războiul sfârșitului lumii» (1981) spune povestea adevărată a unui predicator fanatic a cărui turmă moare într-un război cu armata Braziliei în anii 1890.
Mario Vargas Llosa a scris cărți tulburătoare
„Geniul său intelectual și vasta sa operă vor rămâne o moștenire veșnică pentru generațiile viitoare”, a declarat președintele Perului, Dina Boluarte, într-o postare în X, numindu-l «cel mai ilustru peruan din toate timpurile».
Născut la 28 martie 1936 în Arequipa, Peru, din părinți din clasa de mijloc, Vargas Llosa s-a inspirat frecvent din experiența personală și din familia sa, uneori inserând în poveștile sale personaje inspirate din propria sa viață.
Aclamatul său roman de debut, „Eroul discret” (1963), se bazează în mare măsură pe viața sa de adolescent, ca cadet la o academie militară din Lima, în timp ce memoriile sale din 1993, „Peștele în apă”, se concentrează asupra candidaturii sale la președinție din 1990.
Alte lucrări au exprimat o preocupare profundă pentru țara sa. „Povestașul” (1987) tratează ciocnirea culturilor indigene și europene în Peru.
„Opera unui autor este alimentată de propria sa experiență și, de-a lungul anilor, devine mai bogată”, a declarat Vargas Llosa pentru Reuters într-un interviu acordat la Madrid în 2001.
Mario Vargas Llosa a fost contra lui Castro și Chavez
În anii 1970, Vargas Llosa, cândva susținător al revoluției cubaneze, l-a denunțat pe Fidel Castro, enervându-i pe mulți dintre colegii săi literari de stânga, precum scriitorul columbian și laureatul Nobel Gabriel Garcia Marquez.
În 1976, cei doi au avut o ceartă celebră, dându-și pumni în fața unui teatru din Mexico City. Un prieten al lui Garcia Marquez a declarat că Vargas Llosa era supărat că columbianul își consolase soția în timpul unei înstrăinări, dar Vargas Llosa a refuzat să discute despre acest subiect.
Vargas Llosa a devenit un susținător convins al piețelor libere, amestecate cu idealuri libertariene. În ciuda faptului că a fost deschis cu privire la problemele politice, Vargas Llosa a declarat că a fost un politician reticent atunci când a candidat pentru funcția de președinte al Peru.
„În realitate, nu am avut niciodată o carieră politică”, a spus odată Vargas Llosa. „Am luat parte la politică în circumstanțe foarte speciale... și am spus întotdeauna că, indiferent dacă voi câștiga sau voi pierde alegerile, mă voi întoarce la munca mea literară, intelectuală, nu la politică”.
Mario Vargas Llosa o viață personală de film
Viața sa personală a fost demnă de un roman în sine - și, într-adevăr, „Mătușa Julia și scenaristul” (1977) a fost vag bazat pe povestea primei sale căsătorii la vârsta de 19 ani cu Julia Urquidi, cu 10 ani mai în vârstă decât el și fosta soție a fratelui mamei sale.
A doua sa soție a fost verișoara sa primară Patricia - dar a părăsit-o în 2015, după 50 de ani, pentru farmecele lui Isabel Preysler, mama cântărețului Enrique Iglesias. Această relație s-a încheiat în 2022. Cu Patricia a avut trei copii, printre care și Alvaro.
