Italia a anunțat un plan de oferire a unui stimulent financiar tuturor migranților care iau decizia voluntară de a se întoarce în țările lor de origine.

„Metoda italiană” pentru exit-ul migranților. Viena jubilează, dar spune NEIN! României la Schengen

Astfel, fiecare migrant ar urma să primească 2.000 de euro, iar pentru fiecare membru suplimentar al familiei, suma suplimentară ar fi de 1.000 de euro.

În plus, conform planului elaborat de Ministerul de Interne, fiecare migrant va primi 615 de euro în numerar înainte de plecare sau imediat după sosirea acasă pentru acoperirea nevoilor inițiale de cazare.

Alte 2.000 de euro vor fi disponibile sub formă de bunuri și servicii pentru un plan de reintegrare socio-economică în țara de origine, care ar putea fi utilizate pentru închirierea unei camere la domiciliu, înființarea unei mici afaceri sau finanțarea educației copiilor.

Citește și: Karner spulberă visul României de aderare la Schengen: „Cred că e greşit să speculăm următorul pas”

Italia vrea să convingă mii de migranți ilegali să părăsească peninsula voluntar

Obiectivul este ca cel puțin 2.500 de migranți să părăsească Italia în următorii trei ani, iar guvernul italian a alocat o sumă totală de cinci milioane de euro dintr-un fond pentru azil, migrație și integrare pentru acest scop.

Fondul va fi gestionat de Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), iar imigranții din Bangladesh, Pakistan, Nigeria, Egipt, Coasta de Fildeș, Tunisia și Maroc vor fi cei mai susceptibili să beneficieze de acest program.

Citește și: Predoiu, după ce a „mușcat mărul otrăvit” cu AIR Schengen: „Nu e corect doar o înțelegere parțială”

Inițiativa este parte a unui efort mai amplu de a promova "repatrierile voluntare asistate", concentrându-se pe facilitarea întoarcerii voluntare a străinilor care nu au dreptul la protecție internațională.

Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) va oferi servicii de consiliere pentru migranți și va monitoriza implementarea proiectelor finanțate timp de șase luni, potrivit krone.at.

70 de migranți ilegali, salvați, luni, din Marea Mediterană

Nava Sea-Watch 5 a declarat că a salvat în total 70 de migranți în Mediterana, cerând "urgent" autorităților italiene să le atribuie un port mai apropiat.

"În timp ce autoritățile italiene au atribuit Reggio Calabria ca port de siguranță, valurile de 4 m ne blochează drumul spre nord și nu este sigur să continuăm", a declarat Sea-Watch International pe X.

Aceasta a precizat că căutarea unui adăpost în apropierea insulei Lampedusa, cel mai apropiat teritoriu italian de Africa de Nord, este singura opțiune, dar că autoritățile italiene au respins transbordarea persoanelor salvate.

"Prioritatea noastră este siguranța imediată a tuturor celor aflați la bord. Reggio Calabria, în sudul Italiei, este o rută îndepărtată de 4 zile și cerem de urgență Italiei să ne atribuie acum un port mai apropiat", a adăugat acesta.70 de migranți salvați în Mediterana, nava nu poate ajunge în portul din sudul Italiei

„Căutarea unui adăpost în apropiere de Lampedusa este singura noastră opțiune”, spune Sea-Watch International, adăugând că valuri de peste 13 picioare înălțime blochează drumul navei spre portul de siguranță Reggio Calabria.

Metoda Italiană, văzută cu „ochi buni” la Viena

Austria, țara care ține nejustificat România în afara spațiului de liberă circulație Schengen (cu frontierele terestre) a apelat la finele anului trecut la o soluție radicală închizând granița cu Italia, după valurile de zeci de mii de migranți care au sosit din țările africane în Lampedusa.

Citește și: Italia, umilită să aștepte la granița cu Austria, cere despăgubiri de miliarde. De ce România ezită?

La acel moment a amenințat Austria că o va chema în judecată  la Curtea Europeană de Justiției cerând Vienei miliarde de euro pentru că o ține la graniță, deși cele două țări fac parte din Schengen. Guvernul Meloni acuza Viena că ține camioanele italiene să aștepte ore în șir la granița cu Austria.

Camioanele din Italia care trebuiau să ajungă cu marfă sau să preia marfă din Austria au fost nevoite să se oprească la frontiera austriacă. Au existat mici excepții de trecere, însă numai în anumite condiții. Totuși, cozile formate la granița Austriei au depășit 110 km. 

Citește și: Austria, care ține România la ușa Schengen, închide granița cu Italia și Germania. 110 km de blocaje

Austria și ura lor asupra migranților

Austria, care șantajează în ultimii doi ani României și o acuză total fals că este „poarta de intrare” a migranilor ilegali în Europa a impus țării noastre să preia migranții care au tranzitat România și care au ajuns în Austria.

Deși Austria insistă să păstrăm acești migranți, problema este că respectivii, în marea lor majoritate, nu doresc să rămână în țara noastră.

O altă miciună austriacă demontată vine după ce Austria a notificat România să preia 1.929 de migranți, despre care Viena susține că ar trebui gestionați de autoritățile române. România a fost de acord să preia 1.724 de persoane dintre acestea.

Din totalul de 1724 de persoane, Austria a organizat deja transferuri în România pentru 215 persoane, dintre acestea fiind realizate efectiv transferurile pentru 148 de persoane.

Migranții care ajung în UE prin România, sub 2%

Potrivit datelor Agenției Europene pentru Azil și Migrație, Bulgaria a reprezentat anul trecut două procente din cererile de azil din UE. România nici nu se vede în acest clasament.

Datele sunt din luna octombrie a anului trecut și fac parte dintr-un raport publicat pe 14 decembrie și citat de BTA, conform mediapool.bg.

Acesta notează că numărul de cereri primite în Bulgaria anul trecut a fost de 3.028. 

Cele mai multe cereri au fost depuse în Germania (33.513 sau 27%), Franța (16.784 sau 14%) și Italia (15.524 sau 13%), urmate de Spania (10%), Grecia (9%), Austria (8%), Olanda (4%), Belgia și Elveția cu câte trei procente.

Restul de șapte procente din cereri au fost depuse în toate celelalte țări ale UE. 

Se adaugă faptul că în țara noastră cei mai frecvenți solicitanți au fost cetățenii din Siria, Afganistan și Maroc.

În 2023, România a emis 874 de decizii cu privire la cererile depuse, dintre care 447 au fost pozitive.