„Conducerea Republicii Moldova este îngrijorată pe termen mediu de ceea ce înseamnă războiul din Ucraina pentru stabilitatea regiunii noastre", a spus Gavriliță.
În timp ce Moldova își va menține statutul de neutralitate militară, premierul a subliniat că nu exclude investiții în domeniul apărării.
„Având în vedere riscurile în creștere, trebuie să fim mai bine pregătiți să ne apărăm", a spus ea.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că armata moldovenească a fost neglijată timp de trei decenii și că nu ar fi capabilă să apere Moldova în fața pericolului prezent, adăugând că urmează un proces de modernizare și profesionalizare militară.
Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că Uniunea Europeană va oferi ajutor Republicii Moldova, inclusiv echipamente militare suplimentare pentru forțele sale armate, dar nu armament letal.
Însă ministrul britanic de Externe, Liz Truss, a declarat că Marea Britanie și alte țări membre NATO discută posibilitatea de a trimite armament modern în Moldova.
„Aș vrea să văd Moldova echipată la standardele NATO. Aceasta este o discuție pe care o avem cu aliații noștri", a declarat Truss într-un interviu acordat ziarului The Telegraph.
Și președintele francez, Emmanuel Macron, a asigurat Moldova de sprijinul Franței.
În cazul în care alianța militară va cădea de acord asupra acestei chestiuni, „NATO va furniza arme Moldovei pentru a înlocui echipamentele din epoca sovietică și va oferi, de asemenea, instruire militarilor moldoveni”, scrie The Telegraph.
Rusia are Moldova în plan în „operațiunea specială” ce a debutat cu invazia în Ucraina
La 22 aprilie, comandantul adjunct al Districtului militar Central al Rusiei, Rustam Minnekaiev, a prezentat obiectivul celei de-a doua faze a războiului împotriva Ucrainei. Scopul nu era doar cucerirea regiunii Donbas din estul țării, ci și preluarea controlului asupra coastei sudice a Ucrainei și stabilirea unei legături cu separatiștii din Transnistria.
Consiliul European pentru Relații Externe (CERL) are o strategie prin care Moldova ar putea fi apărată de trupele ruse, în contact cu baza operațională din Transnistria, condusă de serviciile de securitate FSB și GRU.
Un contingent militar combinat al Rusiei și al separatiștilor din Transnistria - unul sau două batalioane mecanizate rusești, împreună cu 8 000 de forțe auxiliare locale, formate în principal din infanterie ușoară - ar depăși forțele armate moldovenești permanente.
Aceste forțe sunt prea mici pentru a se angaja singure în războiul din Ucraina. Ar putea intra în luptă doar dacă forțele ruse ar fi în apropiere, dar avansul rușilor spre Odesa este împotmolit. Rușii ar trebui să traverseze râul Bug care este foarte larg și cu poduri aflate la mare distanță unul de celălalt. Rusia nu va avea suficiente forțe disponibile pentru a face acest lucru înainte de a-și încheia ofensiva din Donbas, care avansează, dar încet.
În condițiile actuale, Moldova a avut șansa de a se pregăti și de a aduna sprijin internațional.
Arestarea lui Dodon, o lovitură pentru conspiraționiști
Capacitățile militare ale Moldovei sunt cu mult sub cele ale Ucrainei, însă o țară înarmată se poate dovedi un coșmar pentru logistica și liniile de comunicații ale Rusiei care o traversează. Rezistența din Moldova ar putea priva Rusia de un posibil avantaj în încercarea de a crea o „scurtătură” pentru a ajunge în spatele Ucrainei.
Cea mai bună asigurare pentru Moldova este, potrivit CERL, ca Occidentul și NATO să continue să sprijine forțele armate ucrainene care blochează ofensivele ruse în Donbas și Herson. Dacă forțele armate ale Moscovei nu se vor apropia niciodată de Transnistria, nu ar trebui să se întâmple nimic grav în Moldova.
De asemenea, este esențial să se prevină provocările, activitățile teroriste sau atacurile sub steag fals ale Transnistriei pentru a destabiliza Guvernul de la Chișinău. În acest context, arestarea fostul președinte Igor Dodon, omul Moscovei, este o lovitură pentru conspiraționiști.
Europenii trebuie să intensifice cooperarea în domeniul informațiilor cu Moldova pentru a ajuta la contracararea unor astfel de atacuri și pentru a oferi Chișinăului un timp strategic de prealarmă.
O altă opțiune ar fi mutarea unor unități NATO din România în apropierea graniței cu Republica Moldova. În cazul în care situația se înrăutățește, Moldova ar putea invita aceste forțe să efectueze „manevre” pe teritoriul său. Chiar dacă o astfel de desfășurare de antrenament ar fi doar nominală, pentru Rusia, riscurile ar crește semnificativ.
În 2022, la o populație de 2.600.000, forțele armate moldovenești numărau aproximativ 19.000, 6000 activi, 12.000 personal de rezervă.
