Ce riscă Mongolia, țară membră a Curţii Penale Internaţionale, prin refuzul de a-l aresta pe Vladimir Putin?
Mongolia a refuzat să-l aresteze pe Putin, la sosirea pe teritoriul ei. Ce riscă țara cu acest gest?
Vladimir Putin este urmărit internațional pentru crime de război. Militanții pentru drepturile omului spun că Mongolia devine „complice” dacă nu îl arestează pe președintele Rusiei, deși are obligația să facă asta, fiind membră a Curţii Penale Internaţionale.
Putin, care face obiectul unui mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI), a sosit luni fără probleme în Mongolia, pentru o vizită de stat.
Citește și: Vizită cu securea deasupra capului. Putin, în țară membră CPI, care are mandat de arestare pentru el
Mongolia trebuie să dea curs mandatelor emise de CPI. În ultimele zile, atât Uniunea Europeană, cât și Ucraina i-au reamintit țării asiatice această obligație, în timp ce oficialii ruși au afirmat că nu au „nicio îngrijorare” în legătură cu vizita lui Putin în Mongolia.
Mandatul CPI, emis în martie 2023, îl acuză pe Putin de crime de război legate de deportarea ilegală și transferul a mii de copii ucraineni din zonele ocupate din Ucraina în Federația Rusă.
Nu există deocamdată niciun indiciu că Mongolia ar intenționa să îl aresteze pe Putin. Dacă nu o va face, însă, probabil că va fi urmărită în justiție pentru inacțiunea sa, a explicat un expert juridic pentru POLITICO.
„Mongolia va fi cu siguranță urmărită în justiție de Curtea Penală Internațională pentru încălcarea obligației de cooperare”, a declarat Tamás Hoffmann, cercetător principal la Institutul de Studii Juridice din Budapesta.
Citește și: VIDEO Putin a ajuns în Mongolia cu afaceri. Stabilește traseul unui gazoduct Rusia-China
„CPI poate apoi decide să trimită cazul la Adunarea Părților, care ar putea condamna această încălcare a Mongoliei în baza unei așa-numite proceduri de neconformitate.
Cu toate acestea, nu există consecințe grave, cum ar fi sancțiuni, pentru țara găsită vinovată”, a mai explicat Hoffmann. „Mongolia va deveni efectiv un complice”.
Există un precendent pentru acest tip de atitudine.
În 2015, Africa de Sud a refuzat să-l aresteze, în timpul unei vizite în țară, pe președintele sudanez Omar al-Bashir, care era urmărit internațional pentru crime împotriva umanității, inclusiv genocid.
Doi ani mai târziu, CPI a stabilit că țara nu și-a respectat obligațiile.
În ciuda acestui fapt, nu a trimis Africa de Sud în fața Consiliului de Securitate al ONU.
