Ministerul rus de Externe a transmis joi că Statele Unite trebuie să-și formuleze politica privind încheierea conflictului din Ucraina, urmând ca după această clarificare Moscova să-și poată fundamenta propria poziție în funcție de acțiunile specifice ale Washingtonului, potrivit unei declarații date de purtătoarea de cuvânt a acestui minister, Maria Zaharova, relatează Reuters.
„Multe cuvinte, puține acțiuni”: Moscova critică ambiguitatea SUA privind pacea în Ucraina
Președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin nu au avut nicio convorbire telefonică în perioada scursă de la învestirea din 20 ianuarie a noului lider de la Casa Albă, potrivit declarațiilor publice ale oficialilor din ambele părți.
Citește și: Trump impune sfârșitul războiului din Ucraina. Cum îi aduce pe Putin și Zelenski la negocieri
Totuși, șeful Comisiei pentru afaceri externe din Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus), Leonid Sluțki, a declarat, tot joi, că pregătirile pentru o întâlnire între cei doi lideri sunt într-un 'stadiu avansat', el estimând că probabil chiar luna aceasta sau în martie ar putea avea loc o întâlnire față în față între Trump și Putin.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a afirmat că Moscova a auzit multe cuvinte și declarații de la Washington despre Ucraina, dar că deocamdată nu există claritate asupra a ceea ce preconizează Statele Unite în ce privește încercarea de realizare a unui acord care să încheie conflictul.
'În ceea ce privește rolul sau posibilul rol al Statelor Unite în soluționarea crizei legate de Ucraina, încă o dată: totul va depinde de acțiunile concrete și de planurile enunțate de noua administrație (americană) în aceste acțiuni', a explicat Zakharova la un briefing de presă la Moscova.
'Deocamdată, sunt multe cuvinte și multe declarații. (Dar) nu există claritate cu privire la pașii întreprinși (de SUA), prin urmare ar fi prematur să discutăm despre perspective de negociere sau despre orice altceva în acest context', a remarcat purtătoarea de cuvânt a MAE rus.
'În ceea ce privește Washingtonul, ei ar trebui probabil să-și formuleze politica, iar noi vom acționa în funcție de pașii și acțiunile lor concrete', a precizat ea.
Citește și: Iranul dezvoltă rachete nucleare ce pot lovi Europa. Scutul de la Deveselu, făcut să le intercepteze
Donald Trump și trimisul său special pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, au spus amândoi că lucrează la un plan menit să conducă la un acord pentru a pune capăt luptelor în Ucraina, fără a oferi vreun detaliu concret.
Trump a spus mereu că dorește să discute cu președinții rus și ucrainean, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, pentru a încheia rapid acestui război, deplângând numărul uriaș de victime din ambele tabere, dar nu a avansat până în prezent nicio propunere și a fost ambiguu și inconsecvent în declarații.
El a amenințat luna trecută Rusia cu noi sancțiuni și taxe vamale dacă nu încheie repede un acord de pace cu Ucraina, dar a doua zi l-a criticat pe Zelenski pentru faptul că a ales să lupte contra Rusiei în loc să facă o înțelegere cu aceasta.
Nu este clară nici abordarea noului președinte american față de continuarea ajutorului militar american pentru Ucraina. Potrivit Reuters, acest ajutor a fost sistat pentru scurt timp după învestirea lui Trump, dar a fost între timp reluat.
De la învestirea lui Trump nu a mai fost aprobat la Washington niciun nou pachet de ajutor pentru Ucraina, sprijinul militar furnizat în continuare acesteia provenind din cel aprobat anterior de administrația fostului președinte democrat Joe Biden.
Președintele Zelenski s-a plâns într-un interviu săptămâna aceasta că, din cele 177 de miliarde de dolari alocate de SUA ca ajutor pentru Ucraina de când a început invazia rusă în urmă cu aproape trei ani, Kievul ar fi primit numai aproximativ 75 de miliarde și nu se știe ce s-a întâmplat cu restul de mai mult de 100 de miliarde de dolari.
Trump a declarat luni că dorește o 'garanție' asupra minereurilor rare din Ucraina în schimbul continuării ajutorului american pentru această țară.
'Căutăm să ajungem la un acord cu Ucraina în care să aducă pământurile rare și alte lucruri în schimbul a ceea ce le oferim', a afirmat el în fața presei în Biroul Oval, fără a spune ceva concret despre ce ar oferi Kievului în schimbul exploatării acestor minereuri, precum titanul, litiul sau grafitul, resurse strategice cu utilizări în tehnologii precum cele ale semiconductorilor și vehiculelor electrice.
Președintele Zelenski s-a declarat deja dispus că ofere Statelor Unite aceste minereuri din care Ucraina dispune de rezerve considerabile, dar o parte se află în teritoriile ocupate de armata rusă.
'Aparent, președintele american a văzut că Kievul este dispus să vândă Ucraina doar pentru a menține ajutorul financiar și militar american și a decis să abordeze acest conflict dintr-un punct de vedere comercial', a afirmat la același briefing de presă de joi purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, potrivit TASS.
'Cu ajutorul regimului corupt de la Kiev, ei au reușit să pună mâna mai ales pe terenurile agricole, inclusiv pe terenurile fertile, fără prea mare efort.
Acum, odată ce au obținut acest sol fertil, sponsorii regimului de la Kiev caută ce a mai rămas pe acolo. De data aceasta, se îndreaptă spre ce este sub pământ', a mai comentat Maria Zaharova.
