„NATO în format mic”, discuții despre trupe de menținere a păcii în Ucraina. România nu a participat.
Summitul UE de la Bruxelles a fost deosebit de important pentru Ucraina, reunind toți liderii europeni, mai ales că recent s-au negociat garanții care să atenueze riscurile revenirii la putere a președintelui Donald Trump în SUA.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, susține că orice armistițiu sau „îngheț” în războiul ruso-ucrainean ar fi extrem de periculos dacă nu este însoțit de garanții de securitate efective.
„NATO în format mic”, discuții despre trupe de menținere a păcii în Ucraina. România nu a participat
Pe lângă participarea la summit, Ucraina trebuia să organizeze o întâlnire într-un cerc mai restrâns. Oficialii UE s-au opus, argumentând că, dacă discuțiile s-ar desfășura sub umbrela blocului, ar fi inadecvat să se invite doar „partenerii cheie” ai Ucrainei și să fie excluși alții.
Ideea unei întâlniri la sediul NATO a avut aceleași argumente împotrivă. Ungaria este membră a Alianței și nu ar fi avut o atitudine pozitivă și nici poziția Turciei nu era clară.
Așa că a fost creat un format unic: liderii s-au adunat la reședința secretarului general al NATO, Mark Rutte, întâlnire organizată de Ucraina.
Pe lângă Ucraina, secretarul general al NATO și conducerea UE, la întâlnire au participat reprezentanți din șapte țări europene: Franța, Germania și Italia (cele trei mari economii ale UE), Regatul Unit (un donator cheie al Forțelor Armate ale Ucrainei), Danemarca și Olanda (susținători cheie ai armatei Ucrainei care au facilitat aprovizionarea cu F-16) și Polonia, care a încetat recent să ofere ajutor militar, dar rămâne critică pentru logistica aprovizionării cu arme.
De ce grupul de parteneri cheie ai Ucrainei a fost atât de mic? Spania, a patra cea mai mare economie a UE, a rămas în urma altor țări în ceea ce privește contribuțiile sale financiare și îndrăzneala deciziilor sale.
Statele baltice, susținătoare ale Ucrainei, pot fi considerate prea „radicale”, fără nuanțe, ceea ce i-ar putea irita pe unii.
Nici vecina Ucrainei, România, nu a fost invitată, deși Zelenski a tot repetat că este un ajutor neprețuit pentru țara sa și un prieten loial.
Însă România se află în prezent într-o fază politică de tranziție, în așteptarea rezultatelor alegerilor, iar ajutorul său militar rămâne limitat, scrie European Pravda.
Una dintre opțiunile discutate la Bruxelles a fost desfășurarea unei misiuni de menținere a păcii în Ucraina în urma oricărei viitoare încetări a focului.
Unii cred că prezența forțelor de menținere a păcii occidentale ar acționa ca un factor de descurajare pentru Vladimir Putin, împiedicându-l să declanșeze un nou război la scară largă.
Chiar dacă se va face acest lucru, Zelenski insistă asupra faptului că apartenența Ucrainei la NATO trebuie să rămână pe masă.
Mai multe surse au confirmat că în cadrul acestei întâlniri, liderii au discutat despre garanțiile de securitate pentru Ucraina.
Presiunea asupra Kievului pentru a accepta o încetare a focului este de așteptat să crească în 2025.
Trump nu este singurul lider care cere în mod deschis acest lucru. Zelenski a susținut că, fără garanții solide, Putin ar folosi orice armistițiu pentru a-și consolida forțele și a lansa un alt atac. Prin urmare, trebuie puse condiții care să împiedice cel puțin redresarea economică a Rusiei (de exemplu, prin menținerea sancțiunilor).
Una dintre opțiunile discutate la Bruxelles este desfășurarea unei misiuni de menținere a păcii pe linia ocupației ruse, care să implice trupe NATO.
Președintele Zelenski atribuie această idee președintelui francez Emmanuel Macron.
„Susținem inițiativa lui Macron. Aderarea la NATO rămâne în mod clar cea mai bună garanție de securitate pentru noi. Dar până când Ucraina va adera la NATO, acest lucru ar putea fi luat în considerare”.
Discuțiile de la reședința lui Rutte nu au avut ca scop stabilirea unui acord.
Fără SUA, aliații nu au suficiente trupe de menținere a păcii
Zelenski a subliniat că simpla prezență a forțelor de menținere a păcii nu ar fi suficientă ca garanție de securitate.
Una dintre întrebările cheie este ce s-ar întâmpla dacă Rusia ar începe să se pregătească pentru un alt atac sau bombardamentele ar fi reluate peste linia de contact. S-ar retrage trupele de menținere a păcii din cauza riscurilor de securitate?
Citește și: VIDEO România, în prima linia a NATO, primește cel mai performant sistem Patriot de la SUA
Kievul amintește de evenimentele de la începutul anului 2022, când ambasadele occidentale au părăsit capitala sau chiar Ucraina. S-ar putea întâmpla același lucru cu forțele de menținere a păcii? Dacă da, misiunea n-ar avea nicio valoare.
Un alt punct crucial, au subliniat sursele European Pravda, este că misiunea de menținere a păcii trebuie să includă și Statele Unite. Acest lucru ar da garanțiilor mai multă greutate în ochii Moscovei.
„Ne dăm seama că fără implicarea SUA, țările UE singure nu ar fi capabile să ofere suficiente trupe de menținere a păcii pentru ca misiunea să fie eficientă”, a explicat o sursă.
Citește și: Polonia testează prima rachetă balistică în 3 trepte. Îl lovește pe Putin în câteva minute
Ucraina trebuie să convină asupra acțiunilor și strategiilor comune cu partenerii săi europeni – lucru pe care Zelenski s-a concentrat recent.
O altă problemă cheie asupra căreia Zelenski a rămas ferm la Bruxelles a fost refuzul său absolut pentru tranzitul gazului rusesc, chiar dacă acesta „provine” din Azerbaidjan.
Zelenski susține că există o singură condiție în care ar fi de acord cu tranzitarea gazului rusesc: „Dacă o țară europeană este dispusă să ia gazul și să nu plătească banii Rusiei până la încheierea războiului, atunci ne-am putea gândi la asta. Dar nu vom admite posibilitatea ca din sângele nostru, din viețile cetățenilor noștri, să fie câștigate miliarde suplimentare”, a spus el.
