În cele mai multe cazuri, o creștere a prețurilor pentru serviciile-cheie a generat manifestații în masă, violente adeseori, care i-au determinat pe guvernanți să declare stare de necesitate și să scoată armata împotriva poporului.

Ecuador. Subvenția la combustibil.

Manifestațiile au debutat la începutul lunii octombrie, când Guvernul a anunțat că a anulat subvențiile pentru combustibil, un drept de zeci de ani, ca parte a reducerilor de cheltuieli publice, convenite cu Fondul Monetar
Internațional (FMI).

Modificarea a dus la o creștere accentuată a prețurilor la benzină, iar oamenii s-au temut că va atrage după sine creșterea costurilor pentru transportul public și al alimentelor, comunitățile indigene rurale fiind cel mai puternic afectate.

Protestatarii au blocat autostrăzile, au luat cu asalt Parlamentul, au ocupat rafinăriile. Guvernul a revenit asupra deciziei, dar protestele continuă.

Chile. Protestul „tichetelor de metrou“.

O creștere a prețurilor la transport a provocat proteste în Chile. Guvernul a dat vina pe costurile energetice mai mari și pe o monedă mai slabă pentru decizia sa de a crește tarifele la tichetele de autobuz și metrou.

Această măsură s-a suprapus peste furia generată de discrepanța între veniturile poporului și cele ale clasei conducătoare, în a cincea cea mai mare economie din America Latină.

Cea mai gravă tulburare civilă de la căderea lui Augusto Pinochet a scos la iveală aceeași discrepanță uriașă dintre popor și „oligarhia albă“.

Citește și „Revoluțiile Joker“ – produs al unei neglijări sociale sistemice

Starea de necesitate impusă a trimis sute de răniți la spital, majoritatea cu răni la cap, 20.000  de polițiști și trupe militare patrulează noaptea pe străzi, trăgând în tot ce mișcă. Ministrul Sănătății, Jaime Mañalich, a dat ordin să nu se  înregistreze numărul de răniți prin împușcare. Institutul pentru drepturile omului din Chile a înregistrat 84 de persoane rănite de arme de foc.

Spitalele de stat suferă în această perioadă de lipsa articolelor de bază, inclusiv mănuși chirurgicale, seringi și măști. Oamenii mor cu zile din lipsă de medicamente, personalul medical fiind nevoit să ia o decizie traumatizantă, aceea de a păstra medicamentele pentru cei care au șanse de supraviețuire.

La 26 octombrie, bilanțul era sumbru: 19 oameni uciși, peste 2.500 răniți, aproape 7.000 arestați.

Alte proteste sunt așteptate, iar sindicatele au declarat grevă generală în semn de solidaritate cu manifestațiile, inclusiv Uniunea mineritului de cupru Codelco, cel mai mare producător mondial,  fapt care deschide un front  nou în criza profundă.

Președintele Sebastian Pinera s-a angajat la un nou contract social, prin majorarea pensiei  minime cu 20%, sporirea contribuției statului pentru clasele de mijloc, aprobarea în regim de urgență a unei legi pentru acoperire medicală a unor boli critice, reducerea prețurilor medicamentelor pentru săraci și garantarea unui salariu minim de 480 de dolari pe lună.

O înregistrare a primei doamne, Cecilia Morel, este dovada totalei rupturi între clasa conducătoare și popor: „Am fost depășiți, este ca o invazie extraterestră. Va trebui să ne reducem privilegiile și să le împărțim cu ăștia“.

Venezuela. Benzină contra orez.

Peste patru milioane de venezueleni au fugit din țara ajunsă o ruină economică, deși are cele mai mari zăcăminte de petrol din lume.

Două decenii de corupție sub conducere socialistă, un președinte, Nicolas Maduro, care a luat țara pe persoană fizică, îngropând-o.

Benzina se vinde acum pe mâncare și țigări, deoarece hiperinflația a făcut din moneda națională, bolivarul, o hârtie fără valoare.

Națiunea sud-americană de aproximativ 30 de milioane de locuitori se află într-o adâncă criză politică și economică, în care protestele violente au fost înăbușite de armată.

Liban. Intifada WhatsApp 

Planul Guvernului de a impozita apelurile WhatsApp,  care s-a adăugat problemelor economice, inegalității și corupției, a provocat proteste masive.

Deviza manifestanților cuprinde tot: „Nu suntem aici pentru WhatsApp. Suntem aici pentru orice:  combustibil, mâncare, pâine, tot“.

Demonstrațiile care au început în octombrie sunt cele mai mari de la războiul civil din 1976. Șomajul în rândul tinerilor este de  36%, iar creșterea economică a fost mai mică de 1% în ultimii opt ani.

Conform unui studiu din 2015 al Națiunilor Unite, 57% din populația din Tripoli trăiește sub pragul sărăciei, iar 26 la sută suferă de sărăcie extremă.

Corupţia guvernamentală a băgat țara în criză economică, în timp ce liderii s-au folosit de pozițiile lor de putere pentru a se îmbogăți.

La 29 octombrie, premierul Saad Hariri și-a anunțat demisia într-un discurs televizat, după ce bande loiale grupurilor șiite Hezbollah și Amal au atacat și distrus tabăra de protest înființată de manifestanți la Beirut.

Problemele politice și economice ale Libanului sunt imense, mai ales de când Iranul și-a mărit controlul prin gruparea Hezbollah, care a ținut investițiile străine la distanță. Manifestațiile din Liban continuă, iar Hezbollah se simte amenințată de protestatari, ceea ce ar putea duce la un război civil. Din nou.

Irak. Revolta împotriva sectanților

Manifestanții din Irak au cerut demisia unui sistem politic bazat pe numiri în guvern pe criterii sectare sau etnice, în loc de merit.

Acest lucru a permis liderilor să abuzeze de fondurile publice pentru a se răsplăti pe ei înșiși și pe urmașii lor, fără beneficii pentru majoritatea cetățenilor.

La Bagdad, zeci de mii de oameni au cerut locuri de muncă, servicii publice și încetarea corupției. Protestele au devenit repede sângeroase, cu un număr oficial de 157 de persoane ucise, în principal protestatari din Capitală.

Raportul oficial arată că peste 70% din decese au fost cauzate de împușcături la nivelul capului sau pieptului. A fost descoperită și existența unui lunetist care a acționat dintr-o clădire abandonată, lângă o benzinărie din centrul Bagdadului.

În Irak, mascați trag în plin în oameni

Doi oficiali de securitate irakieni au declarat pentru Reuters că milițiile susținute de Iran au desfășurat lunetiști pe acoperișurile din Bagdad.

Martori oculari spun că 13 oameni au fost uciși în orașul șiit Karbala, de către mascați care au tras în protestatari.
„Sângele a fost vărsat. Vinovații să plătească!“. Generalul iranian Qassem Soleimani i-a surprins pe oficialii de securitate ira-kieni, când, la 26 octombrie, s-a dus cu un elicopterul în Zona Verde și a luat scaunul premierului în cadrul unei reuniuni privind izbucnirea revoltelor populare. „Noi, în Iran, știm să facem față protestelor“, le-a spus Soleimani oficialilor irakieni. „Lăsați asta în seama noastră!“, informează Debka.

Citește și „Revoluțiile Joker“ – produs al unei neglijări sociale sistemice

Hong Kong. Libertate politică

Manifestațiile din Hong Kong au început în iunie din cauza unui  proiect de lege care ar fi permis extrădarea suspecților criminali în China continentală în anumite circumstanțe.

Hong Kong face parte din China, dar oamenii se bucură de libertăți speciale și există un sentiment profund de teamă că Beijingul dorește să exercite un control strict asupra lor, încălcându-le drepturile.

La Hong Kong a apărut 
Joker, simbolul luptei împotriva sistemului

China a numit protestele „acțiuni asemănătoare terorismului“ ale unei minorități violente și a acuzat guvernele străine că sprijină tulburările din orașul semi-autonom. La 23 octombrie, autoritățile din Hong Kong au retras proiectul de lege, dar protestele continuă, manifestanții cerând o schimbare democratică mai mare.

Barcelona. Revoluția independenței

Străzile din Barcelona și din alte orașe catalane au fost zguduite de demonstrații după ce Curtea Supremă din Spania, la 14 octombrie, a condamnat nouă lideri separatiști, foști membri ai guvernului regional catalan, la pedepse cu închisoarea de până la 13 ani în urma tentativei eșuate de a proclama independența în 2017.

Citește și „Revoluțiile Joker“ – produs al unei neglijări sociale sistemice

Grupuri de manifestanți, cum ar fi Comitetele pentru Apărarea Republicii (CDR), au blocat drumurile și căile ferate, în timp ce Tsunami-ul Democrat a blocat accesul pe aeroportul din Barcelona.