Opt țări NATO sunt codașe la cheltuielile pentru apărare în 2024. Unde se află România?
În ciuda faptului că 2% din cheltuielile pentru apărare din produsul intern brut au fost obligatorii pentru toți membrii NATO din 2014, nu toate țările Alianței au îndeplinit această cerință în 2024.
Din 32 de state în ultimul an, opt sunt departe de a atinge procentul de 2%: Croația: 1,81%; Portugalia: 1,55%; Italia: 1,49%; Canada: 1,37%; Belgia: 1,3%; Luxemburg: 1,29%; Slovenia: 1,29%; Spania: 1,28%.
Opt țări NATO sunt codașe la cheltuielile pentru apărare în 2024. Unde se află România?
Asupra procentului de 2% insistă foarte mult Donald Trump, care a câștigat un nou mandat prezidențial și a și anunțat că rămâne la aceeași poziție privind investiția în apărare a țărilor membre NTO.
Croația, conform bugetului convenit pentru 2025, va cheltui 2,01% din PIB pentru apărare. O parte semnificativă a creșterii este legată de achiziționarea și întreținerea de noi echipamente, în special tancuri Leopard 2A8, avioane de luptă Rafale și drone de recunoaștere și de atac Bayraktar TB2, pentru care alocă 1,5 miliarde de euro.
Portugalia nu intenționează să cheltuiască 2% pentru apărare nici anul viitor, nici în 2026. Guvernul țării se așteaptă să atingă această cifră abia în 2029. Dar cel puțin plănuiește să cheltuiască, treptat, mai mult pentru apărare.
Italia este singura țară NATO al cărei guvern intenționează să reducă cheltuielile pentru apărare la 1,44% din PIB în 2025 și să le mențină la un nivel similar în 2026.
Canada este puțin probabil să planifice cheltuieli la nivelul de 2% în viitorul apropiat. Mai mult, planul este de a ajunge la 1,76% până la sfârșitul anilor 2020, deși premierul Justin Trudeau a menționat obiectivul de a ajunge la 2%.
În ceea ce privește Belgia, nici această țară nu va schimba radical bugetul pentru apărare, dar principala problemă a țării este că de la ultimele alegeri parlamentare, care au avut loc în iunie 2024.
Nu s-a format nicio coaliție și este dificil să se anticipeze un buget oficial al apărării pentru Belgia.
Luxemburgul, ale cărui forțe armate numără 410 soldați, are o regulă specială - pentru aceasta, cheltuielile vor fi calculate nu din produsul intern brut, ci din produsul național brut. Acest lucru se datorează faptului că o parte semnificativă a obiectivului ducatului este de a ajunge la 1,5% până în 2028.
Slovenia va crește cheltuielile. În 2025, ar trebui să fie de 1,53%, iar în 2026, 1,6% din PIB. Dar atingerea de 2% este obiectivul pentru 2030.
Spania, care cheltuiește cel mai puțin pentru apărarea sa, deși are o forță armată de 124.000 de militari, a doua după Italia (161.000 de oameni) din cele opt țări. Spania nici nu va crește cheltuielile pentru apărare și intenționează să ajungă la 2% nu mai devreme de 2030.
Deci, în 2025, numărul membrilor NATO care cheltuiesc mai puțin de 2% va fi de șapte, potrivit Defense Express.
Fruntașele NATO, cu peste 2% cheltuieli pentru apărare
Un număr record de 23 de țări NATO din 32 ating ținta de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare ale Alianței în anul 2024, potrivit celor mai recente statistici publicate de Alianța Nord-Atlantică.
România se situează la un buget estimat al apărării de 2,25% din PIB pentru anul 2024. Anul trecut a cheltuit doar 1,6% din PIB pentru apărare dintr-un buget militar alocat inițial de 2,5% din PIB și rectificat bugetar la 2% din PIB, îndeplinind totuși criteriul de a aloca cel puțin 20% din buget pentru înzestrare militară.
Citește și: Rusia pune rachete intermediare împotriva NATO pentru un „răspuns decisiv”. România, amenințată
Germania, Olanda, Norvegia și Turcia se numără printre țările care au atins cifra de 2% pentru prima dată.
Polonia se află în fruntea clasamentului, cu 4,12 %, urmată de Estonia (3,43%), SUA (3,38%), Letonia (3,15%) și Grecia (3,08%).
În 2024, România avea în plan să aloce și să cheltuiască minim 20% din bugetul apărării pentru dezvoltarea capabilităților militare, fiind preconizat 30,8% din buget pentru înzestrare.
Citește și: NATO trebuie să treacă la o mentalitate de război. Ce anunț a făcut Mark Rutte, șeful NATO
Cel mai mare procent investit în înzestrare militară a înregistrat Polonia (51,1%), Ungaria (47,8%), Albania (47,7%) și Finlanda (45,8%).
Din totalul bugetului militar, România cheltuie 30,8% din fonduri pentru înzestrare, 43,3% pentru personal, 15,0% pentru operațiuni și mentenanță și 10,9% pentru infrastructură.
În 2023, România a cheltuit 21,9% din fonduri pentru înzestrare, 59,7% pentru personal, 13,9% pentru operațiuni și mentenanță și 4,5% pentru infrastructură.
