Raportul anual, cunoscut sub numele de "Raport privind evoluțiile militare și de securitate în care este implicată Republica Populară Chineză", a fost publicat miercuri de Pentagon. Documentul a inclus o gamă largă de observații cu privire la Armata Populară de Eliberare (APL) și la dezvoltarea rapidă a acesteia în domenii cheie, în condițiile în care tensiunile persistă între primele două puteri ale lumii.
Printre cele mai izbitoare măsurători incluse în raport se numără o estimare de 300 de rachete balistice intercontinentale (ICBM) și 300 de lansatoare ICBM deținute în prezent de Forța de Rachete a APL. Raportul anterior, publicat anul trecut în aceeași perioadă, număra 150 de ICBM-uri și 100 de lansatoare.
Rachetele care depășesc o rază de acțiune de 5.500 de kilometri în raza de acțiune, sunt clasificate ca ICBM și sunt aproape întotdeauna dotate cu capacitate nucleară.
Citește și: Amenințare: 12 nave rusești în Marea Neagră. Blinken: „Zonă de importanță strategică pentru NATO”
Raportul a afirmat că China "are aproximativ 300 de rachete ICBM, inclusiv CSS-4 Mod 2 (DF-5A) și Mod 3 (DF-5B) bazate pe silozuri și, posibil, mai recent, o rachetă din clasa CSS-10 (clasa DF-31); CSS-10 (clasa DF-31) cu combustibil solid, mobilă pe șosea, cu versiuni noi care au o capacitate de supraviețuire și o letalitate îmbunătățite și CSS-20 (DF-41); și CSS-3 (DF-4), cu rază de acțiune mai limitată și cu lansare prin rotire, cu rază de acțiune mai mică".
China a înființat unități nucleare suplimentare
De asemenea, China ar fi "înființat unități nucleare suplimentare și ar fi crescut numărul de lansatoare în unitățile ICBM mobile de la șase la 12".
Alte observații notabile din raport au inclus evaluarea Pentagonului potrivit căreia Forța de Rachete a PLA "a lansat aproximativ 135 de rachete balistice pentru testare și antrenament" în 2021, ceea ce "a fost mai mult decât restul lumii combinate, excluzând utilizarea rachetelor balistice în zonele de conflict".
Citește și: România cere Ucrainei să recunoască inexistența aşa-zisei "limbi moldoveneşti"
Raportul de anul trecut a evaluat că, în conformitate cu planul de modernizare a APL al președintelui chinez Xi Jinping, forțele armate chineze erau pe cale să pună în teren 1.000 de focoase nucleare până în 2030. Cel mai recent raport a privit mai departe, până în 2035, când a constatat că, "dacă China își va continua expansiunea nucleară, va amplasa probabil un arsenal de aproximativ 1.500 de focoase".
China are peste 400 de focoase nucleare operaționale
Pentagonul a evaluat că, în prezent, "stocul operațional de focoase nucleare al Chinei a depășit probabil 400 de focoase nucleare".
Statele Unite mențin un total de 5.500 de focoase nucleare, potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI) și 5.428, potrivit Federației Oamenilor de Știință Americani (FAS). Ambele organizații estimează că aproximativ 1.744 dintre aceste focoase sunt desfășurate în prezent.
De-a lungul evaluării militare americane din acest an, Pentagonul a acuzat China că folosește "coerciția" militară, economică și politică pentru a-și atinge obiectivele, precum și că "stârnește tensiuni geopolitice", afirmații la care oficialii chinezi au ripostat în mod constant.
Ca răspuns la raportul de anul trecut, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Wang Wenbin, a subliniat că acest decalaj în numărul arsenalele nucleare ale Beijingului și Washingtonului și a declarat că evaluarea "nu ține cont de fapte și este plină de prejudecăți".
"Statele Unite folosesc acest raport pentru a amplifica teoria "amenințării nucleare a Chinei"", a declarat Wang la acea vreme. "Dar acest truc de manipulare a retoricii pentru a confunda opinia publică este văzut de comunitatea internațională", potrivit Newsweek.com.
Și a susținut că "principala sursă de amenințare nucleară din lume nu este alta decât SUA însăși", subliniind propriile progrese militare ale Pentagonului și consolidarea coaliției Washingtonului în regiunea Asia-Pacific, în jurul Chinei.
