Mitingul țintește planurile Guvernului de stânga al Spaniei de a schimba Legea securității cetățenești, cunoscută sub numele de „Legea călușului”, adoptată în 2015 sub administrația anterioară de dreapta, la apogeul protestelor anti-austeritate.
Proiectul de lege urmărește să o alinieze cu o hotărâre a Curții Constituționale conform căreia solicitarea autorizației de a folosi imagini ale poliției este „neconstituțională”, deoarece echivalează cu „cenzură prealabilă”.
Fluturând steaguri spaniole și pancarte sindicale, protestatarii, însoțiți de înalți politicieni de dreapta, au mărșăluit către Ministerul de Interne într-un miting convocat de Jusapol.
Ei spun că o astfel de reformă ar elimina protecția din partea poliției și a forțelor de securitate, va pune în pericol securitatea publică și ar reduce capacitatea operațională de a opri demonstrațiile violente.
Citește și
Percheziţii în România, de către ofițeri germani, privind drogurile siriene ajunse în Constanța
EXCLUSIV Trei parlamentari, în dosare ale Parchetului General pentru zădărnicirea combaterii bolilor
„Noi spunem nu acestei reforme. Credem că legea trebuie adaptată la vremurile actuale și trebuie reformată, dar nu trebuie să călcăm niciodată în picioare drepturile celor responsabili de securitate care lucrează cu această lege în fiecare zi", a declarat președintele Jusapol, Miguel Ángel Gómez.
Liderul opoziției Pablo Casado, care conduce Partidul Popular de dreapta, a spus că sprijină pe deplin cererile protestatarilor.
„În fiecare zi, patru ofițeri de poliție sunt agresați și acest lucru este absolut intolerabil”, a spus Casado, îndemnându-l pe premierul Pedro Sanchez „să asculte strada și miile de polițiști care și-au riscat viața pentru a apăra democrația și libertatea spaniolă”.
„Este extraordinar că, pentru prima dată în democrația noastră, cei care își riscă viața pentru a ne proteja trebuie să demonstreze pentru că sunt lăsați neprotejați”, a spus el mai devreme.
Potrivit legii actuale, folosirea neautorizată a imaginilor polițiștilor care le-ar putea pune în pericol siguranța este o infracțiune gravă, infractorii riscând amenzi de la 600 la 10.400 de euro.
Reformele propun, de asemenea, modificări ale amenzilor, care ar fi proporționale cu veniturile infractorilor, și schimbarea echipamentelor de combatere a revoltelor cu unele mai puțin dăunătoare.
