Polonia bagă 300.000.000 € în apărare antiaeriană a Europei contra Rusiei. Ce face România?
Premierul polonez Donald Tusk a declarat în aprilie că Polonia este interesată să se alăture Inițiativei European Sky Shield (ESSI), care include în prezent 21 de țări.
Inițiativa își propune să creeze un sistem de apărare aeriană în stil Iron Dome (video sus), care să acopere mai multe state europene membre NATO.
La 20 mai, Tusk a anunțat că „în câteva zile”, el și alți premieri europeni vor prezenta proiectul construirii unui Dom de Fier peste Europa, adăugând că „ideea apărării aeriene paneuropene” nu este un vis, ci „un plan practic”.
Polonia bagă 300.000.000 € în apărare antiaeriană a Europei contra Rusiei. Ce face România?
Împrumutul de la BEI va acoperi dezvoltarea sistemelor de satelit și de recunoaștere, o parte esențială a proiectului.
„Vom profita de aceste oportunități europene pentru că securitatea Europei depinde în mare măsură de securitatea Poloniei”, a spus Tusk, potrivit European Pravda.
Apărarea europeană actuală se bazează pe două baterii Aegis Ashore în România și Polonia, împreună cu sisteme mobile Aegis pe cinci distrugătoare de clasă ARLEIGH BURKE staționate de Marina SUA în Rota, Spania, și preconizat la Alexandroupoli, Grecia.
Sistemul actual este lipsit de capacitățile defensive cu rază medie și lungă și limitează sfera participării europene.
Apărarea aeriană coordonată prin ESSI prevede înlocuirea sistemelor mai vechi cu soluții rentabile, interoperabile și mai avansate de apărare împotriva amenințărilor aeriene în fața unui „mediu geopolitic în evoluție”.
Cancelarul german Olaf Scholz a fost primul care a propus construcția Domului de Fier în Europa în august 2022.
Propunerea a fost făcută pe fondul intensificării atacurilor rusești împotriva Ucrainei și a preocupărilor sporite cu privire la capacitățile limitate europene de apărare aeriană.
Germania își propune să integreze ESSI în Apărarea integrată aeriană și antirachetă (IAMD) a NATO, care este orientată în primul rând pe contracararea amenințărilor din afara zonei euro-atlantice, în special privind Iranul.
ESSI este orientată pe Rusia în mod clar. Mai ales că include sistemul Arrow 3, a cărui rază extinsă este văzută de Kremlin ca o amenințare pentru Rusia.
În timp ce NATĂ a dat asigurări că IAMD nu vizează Rusia, ESSI abordează în mod explicit amenințarea rusă, ridicând probleme de compatibilitate a posturii în rândul participanților.
Inițiativa European Sky Shield este de așteptat să folosească sisteme antibalistice IRIS-T cu rază medie de acțiune, Patriot cu rază lungă și sisteme antibalistice Arrow 3 exoatmosferice.
Germania vrea să construiască ESSI în următorii 5 ani
Inițiativa a fost propusă inițial de cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, în august 2022. Propunerea a fost făcută în timpul atacurilor ruse din 2022-2023 împotriva infrastructurii ucrainene și pe fondul preocupărilor crescute cu privire la capacitatea limitată europeană de a se apăra împotriva unor astfel de amenințări precum sistemele rusești de rachete balistice 9K720 Iskander desfășurate în Kaliningrad.
În octombrie 2022, 15 state europene (Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Germania, Ungaria, Letonia, Lituania, Olanda, Norvegia, Slovacia, Slovenia, România, Regatul Unit) au semnat o declarație de aderare la inițiativa Germaniei.
În decembrie 2022, cancelarul german și-a exprimat speranța că sistemul va fi dezvoltat în următorii cinci ani.
Aceasta implică achiziționarea în comun a sistemelor de apărare aeriană. Începând cu 2024, toate statele fondatoare sunt membre NATO, aderarea Finlandei la Alianță având loc în 2023. Inițiativa urmărește și consolidarea Sistemului integrat de apărare aeriană NATO. În februarie 2024, Guvernul german a anunțat că Grecia și Turcia se vor alătura inițiativei.
În februarie 2023, Danemarca și Suedia s-au alăturat proiectului. În iulie 2023, statele neutre Austria și Elveția au semnat declarația de a se alătura inițiativei.
Bundestag-ul a autorizat 4 miliarde de euro pentru achiziționarea sistemului de rachete antibalistice Arrow 3 de la Israel. Contractul a fost semnat în noiembrie 2023.
România a plătit 3,9 miliarde de dolari pentru șapte sisteme antiaeriene Patriot noi, în cea mai recentă configurație disponibilă, și pentru câteva sute de rachete interceptoare anterior lansării programului Sky Shield.
NATO a anunțat în ianuarie 2024 că agenția sa de achiziții militare va susține grupul de state membre, printre care Germania, Olanda, România și Spania, cu un contract de cumpărare a 1.000 de rachete GEM-T folosite de sistemele de apărare antiaeriană Patriot.
NATO a acordat contractul de producție și livrare celor de la COMLOG, un joint venture între companiile Raytheon din Statele Unite și MBDA, un producător european de armament.
Agenția de achiziții a NATO a precizat că producția europeană de rachete pentru sistemele Patriot va fi extinsă.
Franța se opune proiectului pentru că nu include rachetele sale SCALP
Conducerea germană a ESSI ar urmări interese economice și de securitate ale Germaniei, prin exporturile de apărare a sistemului său IRIS-T. Numai în 2023, Germania a asigurat venituri semnificative, cu tranzacții majore care implică țări precum Arabia Saudită, Estonia, Letonia și Grecia.
Dincolo de câștigurile economice, Germania încearcă să se afirme ca lider atât în apărarea NATO, cât și în cea europeană, o mișcare strategică menită să-i sporească influența geopolitică. Schimbări politice sunt notabile, inclusiv aprobarea aeronavelor Eurofighter echipate cu rachete IRIS-T pentru vânzarea către Arabia Saudită după ani de blocade.
Citește și: Rusia dezlănțuie urgia în Europa: bombe, incendieri, distrugerea rutei logistice. România, o țintă
De asemenea, Germania a devenit principalul partener de apărare al Estoniei printr-o vânzare substanțială de un miliard de dolari a sistemelor IRIS-T.
Însă, angajamentul limitat al Germaniei în misiunile militare internaționale a stârnit îngrijorări în rândul unor membri NATO cu privire la participarea la apărarea colectivă.
Franța nu vrea să participe la ESSI, președintele Emmanuel Macron criticând proiectul pentru dependența de sistemele non-europene, în special de sistemul american Patriot și Arrow-3 din Israel.
Macron se concentrează pe o potențială amenințare la adresa autonomiei strategice europene, care nu include sistemul franco-italian de apărare aeriană SAMP/T, pe care l-a modernizat pentru a îndeplini cerințele ESSI.
Citește și: Franța dă Ucrainei rachete Aster de apărare aeriană. România nu dă Patriot, deși „nu e descoperită”
Franța pledează pentru protecționismul industrial european, îndemnând națiunile să acorde prioritate sistemelor de apărare autohtone și să limiteze dependența de alternativele non-europene. A
cest lucru marchează o divergență de perspective în cadrul NATO, unde participanții caută în mod istoric echipamente interoperabile și ușor disponibile, un domeniu în care Europa s-a străduit să țină pasul cu SUA.
