Documentele clasificate, publicate de Nordic Monitor, au fost pregătite de un serviciu secret guvernamental care a fost înfiinţat în 2016 prin dispoziţia specială a preşedintelui Erdogan şi care funcţionează sub egida Direcţiei Generale de Securitate (Emniyet).
Astfel, spionii turci ar culege în mod activ informaţii din următoarele ţări: Statele Unite, Canada, Germania, Regatul Unit, Belgia, Italia, Ţările de Jos, Grecia, Norvegia, România, Brazilia, Angola, Africa de Sud, Egipt, Irak, Uzbekistan, Pakistan și Kârgâzstan.
Oamenii care intră în vizorul braţului lung al guvernului Erdogan în străinătate se crede că au legături cu mişcarea lui Gülen, care după cum notează Nordic Monitor, este „un grup sincer extrem de critic la adresa lui Erdogan şi a aliaţilor săi într-o serie de probleme, de la corupţia larg răspândită în cadrul guvernării până la ajutorul acordat de Turcia şi conspiraţiile cu grupuri islamiste radicale din Siria, Irak şi Libia”.
Publicaţia mai arată că efectele înregistrării în astfel de documente ar putea fi catastrofale pentru oamenii aflaţi în străinătate. Ei riscă arestarea dacă se întorc în ţară, nu sunt primiţi la serviciile consulare ale ambasadelor şi consulatelor turceşti, iar averile lor le-au fost confiscate în Turcia în urma unor acuzaţii contrafăcute de terorism. În realitate, persoanele menţionate în rapoartele de informaţii au fost investigate apoi de Departamentul pentru Crimă Organizată (KOM), după cum arată documentele. Mulţi dintre aceştia au făcut obiectul unor urmăriri penale pentru acuzaţii îndoielnice.
Un raport de anchetă ataşat la documentele de informaţii şi semnat de Resul Holoğlu, şeful KOM, notează că autorităţile turceşti aveau tendinţa de a distruge viaţa oamenilor spionaţi în alte ţări. Fiecare este identificat cu o scurtă notă explicativă care arată că guvernul urmăreşte persoanele respective pentru activităţi care ar fi fost legale în orice ţară guvernată de statul de drept.