"Nu merităm un veto. Înțelegem preocupările Austriei, dar polițiștii bulgari și români lucrează non-stop pentru a răspunde așteptărilor europene", a declarat eurodeputatul MRF Ilhan Kyuchyuk în fața unei clădiri a ministerului de interne.
Protest la Viena după ce România nu a fost primită în Schengen
El a spus că "nu este vorba doar de Schengen, ci de recunoaștere, respect și respectarea principiilor de egalitate și solidaritate în UE". Kyuchyuk a fost categoric - Vienei ar trebui să i se spună că frontiera externă a UE "va fi mai bine păzită și cetățenii austrieci se vor simți mai în siguranță dacă România și Bulgaria fac parte din Schengen".
"Europa și Austria sunt mai puternice cu România și Bulgaria în spațiul Schengen", a subliniat și eurodeputatul român Vlad Botiș, în timp ce Helmut Brandstetter, purtător de cuvânt al NEB, a declarat că veto-ul "dăunează atât Austriei, cât și UE".
Subiectul deschiderii granițelor Schengen a fost eliminat de pe agenda reuniunii miniștrilor de interne ai UE, programată pentru 4 și 5 decembrie, Spania, care deține în prezent președinția Consiliului UE, afirmând că acest punct va fi pus pe ordinea de zi în cursul acestei luni, cel mai probabil între Crăciun și Revelion.
Citește și: România așteaptă un „semn” din Olanda pentru aderarea la Schengen. Ciolacu: Voi discuta cu Nehammer
Europarlamentarul român, Rareș Bogdan, a descris eliminarea sa de pe ordinea de zi ca fiind o "retragere strategică". "După cum știți, am început procesul cu Bulgaria și nu ne putem despărți de el cu un alt vot, pentru că va trebui să începem din nou întreaga procedură. Bulgaria are nevoie de un vot în parlamentul olandez, iar acest lucru se va întâmpla pe 6 decembrie, dacă se va reuni și se va forma o majoritate", a explicat Rareș Bogdan.
3 scenarii pentru aderarea la Schengen:
Europarlamentarul român, Victor Negrescu, a conturat 3 posibile opțiuni pentru aderarea României la Schengen:
„Prima variantă include aprobarea tacită a intrării în Schengen a României prin vot la o reuniune a ambasadorilor UE și acceptarea acesteia într-unul din consiliile care va avea loc până la sfârșitul anului", a precizat el.
A doua opțiune este "prea riscantă" - implicând o discuție și un vot, fie la Consiliul Afaceri Externe din 11 decembrie, fie la Consiliul European.
Citește și: România ar putea intra în Schengen înainte de Anul Nou. Austria și-a schimbat radical poziția
A treia opțiune este convocarea unui Consiliu UE extraordinar, cu punctul Schengen pe ordinea de zi. "Acest lucru este posibil în cazul în care autoritățile austriece insistă asupra unor cerințe suplimentare, cum ar fi controale suplimentare la frontiere sau un mecanism special pentru aderarea Bulgariei și României", a spus Negrescu.
Bulgaria speră la o „aderare parțială” la Schengen
Principalele probleme sunt cu transportatorii care au timpi foarte mari de așteptare la frontierele Schengen, iar pierderile sunt absolut uriașe și se regăsesc în costul final al produselor din România și Bulgaria, dar și în țările unde sunt exportate.
Vladimir Kissov, fost negociator-șef pentru aderarea Bulgariei la UE și fost ministru adjunct de externe a declarat pentru presa bulgară că: "Am pierdut mult timp cu guverne interimare și instabilitate în Bulgaria, atunci când acest lucru nu era obiectivul principal. Iar problema intrării în Schengen trebuia menținută tot timpul. Și, bineînțeles, mai mult lobby politic și diplomatic", a subliniat el și a precizat că Bulgaria are un susținător serios în Austria - în persoana Benitei Ferrero-Waldner, fost ministru austriac și comisar european, laureată a Ordinului Munților Balcani.
Citește și: Cum vrea România să treacă peste veto-ul Austriei și să intre în Schengen. Cine ne sunt aliați
Sunt un optimist moderat și cred că vom obține o aderare parțială la Schengen, a spus Kissov, dar a subliniat că așa-numita aderare parțială a Bulgariei la Schengen este "o treabă de iezuit":
"Cu o astfel de decizie, doar indivizilor le va fi mai ușor să călătorească, dar din punct de vedere economic nu se va reflecta bine asupra țării. Principalele probleme sunt cu camioanele și transportatorii la frontierele terestre. Acest lucru este valabil în ambele sensuri - din Bulgaria în Schengen și din Schengen în Bulgaria. Absolut totul devine mai scump. Pierderile economice vor fi atât pentru întreprinderile noastre, cât și pentru consumatorii din Bulgaria."
Este imperios necesar să se insiste asupra unui termen limită pentru intrarea deplină în Schengen”, a subliniat el cu tărie.
Aderarea României și Bulgariei la Schengen nu mai depinde doar de Austria lui Nehammer
Aderarea României la spațiul Schengen nu mai depinde în totalitate de Austria. Extinderea Schengen nu va mai fi discutată la Consiliul JAI din decembrie, iar principalul motiv ar fi situația incertă din Olanda.
Citește și: De ce Olanda nu e pregătită de aderarea României la Schengen? Austria trimite drone la graniță
Olanda nu şi-a exprimat oficial poziţia faţă de Bulgaria după alegeri, iar un vot pozitiv pentru Schengen depinde de guvernul format de antieuropeanul Geert Wilders.
Parlamentarii olandezi se află, în prezent, în negocieri pentru formarea noului Guvern, după ce, Geert Wilders, candidatul Partidul pentru Libertate (PVV) anti-UE și anti-migrație a obținut o victorie categorică la alegerile din Olanda, la finele lunii trecute, iar acest lucru anuleaza total șansa ca România să facă parte din Schengen în 2023, mai ales din cauza faptului că olandezii aveau probleme cu aderarea bulgarilor, țara care este luată „la pachet” cu România în acest proces.
Imediat după ce și-a adjudecat victoria, Geert Wilders a ținut să transmită un mesaj foarte clar împotriva migranților, un aspect ce îl va face fericit, din nou, pe cancelarul Karl Nehammer, cel care, împreună cu Olanda, au blocat total nejustificat aderarea României și Bulgariei la Schengen, la ultimul Consiliu JAI din 2022.
"Va trebui să găsim modalități de a ne ridica la înălțimea speranțelor alegătorilor noștri, de a-i readuce pe olandezi pe primul loc. Tsunami-ul azilanților și migrația vor fi oprite", s-a angajat el.
"Olanda a avut alegeri pe data de 22 noiembrie. Nu a avut timp să înceapă procedura prim-ministrul actual să supună votului Parlamentului, pentru că au fost alegeri.
Era mai mult ca şi sigur că nu se va discuta în JAI-ul din 4 şi 5 decembrie, dar a rămas pe ordinea de zi pentru a se propune o şedinţă JAI extraordinară în cursul lunii decembrie. Aşteptăm întâi decizia Olandei în ceea ce priveşte Bulgaria şi vom vedea cum va acţiona România", a spus şeful Marcel Ciolacu.
O altă șansă pentru Schengen
Cătălin Predoiu a declarat că nu este exclus ca subiectul să fie pus pe ordinea de zi în altă şedinţă din luna decembrie.
"Ordinea de zi a viitorului Consiliu JAI se discută chiar azi şi discuţiile trebuie să ţină cont şi de procedurile care au loc în Olanda în urma alegerilor.
Citește și: E oficial! România NU intră în Schengen în 2023. Nehammer ne umilește din nou
Acolo tocmai au avut loc alegeri şi Guvernul trebuie să-şi precizeze în Parlament şi să obţină încrederea Parlamentului cu privire la o serie de subiecte. (...) Guvernul olandez, care a avut anul trecut o poziţie faţă de Bulgaria, urmează să se pronunţe în Parlament şi Parlamentul să se pronunţe cu privire la această chestiune.
Ei bine, această procedură are loc undeva în perioada 4 - 6 decembrie, prin urmare, coincide această perioadă, această procedură din Parlamentul olandez, cu data la care va avea loc Consiliul JAI.
Deci este imposibil să poţi discuta tranşant în Consiliul JAI din 4 - 6 decembrie chestiunea, până când Guvernul olandez nu o să-şi precizeze poziţia faţă de Bulgaria. Asta nu exclude ca în cursul lunii decembrie să mai existe şi alte reuniuni JAI", a spus Predoiu.
"Au scăzut toate cifrele de migraţie ilegală, la toate frontierele, în special la frontiera de vest, unde era o problemă. Frontiera cu Serbia a cunoscut o descreştere a cifrelor de migraţie ilegală cu până la 90%", a spus Predoiu.
