Marinarii români se aflau vizavi de portul ucrainean de pe Dunăre, de la Reni, privind neîncrezători cerul şifilmând cu smartphone-urile lor un roi de drone, ce se apropia.
Pe măsură ce punctele minuscule de pe cer se apropiau și bâzâitul lor ascuțit devenea tot mai puternic, uimirea bărbaților s-a transformat rapid în panică. "O să le lase să explodeze aici", a strigat unul dintre ei. "Vor lovi portul!".
Războiul se apropie de România
La câteva sute de metri distanță, strălucirea unei prime explozii a fost urmată de sunetul unei detonări masive. "Să plecăm de aici, băieți", a strigat un alt bărbat. "Războiul tocmai a ajuns la granița României!"
Tocmai se iviseră zorii peste Delta Dunării, când Rusia a trimis 15 drone iraniene Shahed-136, pentru a ataca portul Reni. Unele dintre drone au fost doborâte de apărarea aeriană ucraineană; altele au explodat în port, distrugând depozite și silozuri folosite pentru depozitarea cerealelor ucrainene.
Șapte persoane au fost rănite, iar o navă de marfă românească a fost avariată în urma atacului. Portul Ismail, aflat mai în aval, a fost de asemenea atacat, dar nu a suferit nici o pagubă.
Citeşte şi: VIDEO Surse: Un depozit românesc de petrol din portul ucrainean Reni, distrus de ruși. Reacția MAE
Acesta este cel mai apropiat de granița externă a NATO atac al Rusiei împotriva Ucrainei. Orăşelul Reni este situat aproape de granița dintre Ucraina, România și Republica Moldova, la aproximativ 120 de kilometri vest de locul în care Dunărea se varsă în Marea Neagră.
Instalațiile de cereale distruse din port se află la doar 200 de metri de centrul fluviului, care marchează granița Ucrainei cu România, stat membru NATO, și la 400 de metri de malul românesc al fluviului.
Portul moldovenesc de pe Dunăre, Giurgiulești, se află la doar cinci kilometri în amonte, iar orașul românesc Galați, care are o populație de 220.000 de locuitori, este la doar 10 kilometri, în linie dreaptă.
Citeşte şi: VIDEO Odesa sub asediu. 20 de rachete și drone rusești, implicate. O clădire administrativă, lovită
Este pur noroc că dronele Shahed, care nu sunt cunoscute pentru acuratețea lor, nu au aterizat pe partea NATO a frontierei. Rusia, în fapt, intensifică loviturile asupra porturilor ucrainene.
Atacul de la Reni reprezintă o intensificare a campaniei de lovituri aeriene a Rusiei asupra orașelor portuare ucrainene, care a început în urmă cu o săptămână, la Odesa și Mykolaiv, și care a vizat până acum în principal infrastructura necesară pentru exportul de cereale ucrainene.
De la începutul războiului, unele rachete rusești au trecut prin spațiul aerian al României, resturi de rachete rusești au aterizat în Republica Moldova, iar o rachetă rusă a lovit o pădure din Polonia.
Citeşte şi: VIDEO Bombardamente intense asupra Nikolaevului. Opt rachete au căzut peste oraș
Dar este pentru prima dată când Rusia a lovit în mod intenționat o țintă civilă atât de aproape de granița externă a NATO, într-o regiune care nu are o infrastructură militară semnificativă.
Este o încercare de a paraliza exporturile de cereale ale Ucrainei. "Vladimir Putin vrea să paralizeze exporturile de cereale ale Ucrainei, prin orice mijloace posibile și, în același timp, să se răzbune pentru faptul că anumite sancțiuni împotriva Rusiei - cum ar fi cele din sectorul bancar - nu au fost ridicate", a spus politologul bucureștean Armand Goşu, care predă Istoria și Diplomația rusă și sovietică, la Universitatea din București.
Rute pentru cereale
Ucraina se bazează în mare măsură pe veniturile obținute din vânzarea de cereale și semințe oleaginoase și are trei rute pentru a exporta cele două categorii de mărfuri. Prima și cea mai importantă rută, chiar și după invazia Rusiei, în Ucraina, la 24 februarie 2022, este prin porturile Odesa și Mykolaiv, de la Marea Neagră.
Această rută a rămas deschisă datorită unui acord cu Rusia, mediat la nivel internațional, anul trecut. De la începutul războiului, Ucraina a folosit de asemenea o a doua rută - pe cale terestră, prin România, Ungaria, Slovacia și Polonia - pentru a-și duce cerealele pe piața mondială.
Cea de-a treia rută de export se concentrează pe porturile ucrainene de pe Dunăre, Reni și Ismail, și pe partea din Marea Neagră care aparține apelor teritoriale ale României. Ucraina dorește să dezvolte considerabil această rută.
Principalele porturi ucrainene de pe Dunăre
Portul din orașul Reni (populație: 18.000 de locuitori), situat în colțul de sud-vest al Ucrainei, nu este ușor de accesat de pe uscat, dar este cel mai ușor de navigat dintre cele două porturi.
Chiar și navele de marfă mai mari pot călători din Reni, la Marea Neagră, prin Canalul Sulina, din România, cel mai mare braț al fluviului din Delta Dunării (n.r.: în realitate Deutsche Welle se referă la braţul nordic Chilia, cel mai mare al Dunării, care are 60% din debitul Dunării, la vărsare, şi face o deltă secundară, la Periprava).
Portul Izmail (cu o populație de 70.000 de locuitori) se află pe brațul nordic Chilia, al Deltei Dunării. Deși este mai ușor de ajuns pe uscat decât la Reni, portul său nu poate fi folosit de multe nave mari de marfă.
Novostambulske / Bystroye
Un proiect de adâncire a anumitor părți ale Dunării, în regiune - cum ar fi canalul Novostambulske / Bystroye - progresează foarte lent și a fost un subiect de dispută între România și Ucraina, timp de mulți ani.
Putin vrea să scoată în evidență aşa-zisa indecizie a NATO. În comparație cu ruta Mării Negre, prin Odesa și Mykolaiv, doar o mică parte din grânele ucrainene au fost exportate prin porturile dunărene.
Privit din această perspectivă, riscul pentru Rusia de a ataca Reni - având în vedere locația sa la granița cu România, membru NATO - pare să fie mult mai mare decât beneficiul.
Putin se dă macho
Potrivit lui Armand Gosu, motivația din spatele atacului nu a fost doar aceea de a paraliza exporturile de cereale ale Ucrainei. "Putin vrea să arate că nu-i pasă cât de aproape sunt atacurile sale de teritoriul NATO", a declarat Gosu, pentru DW.
"Mai mult, scopul lui Putin este de a evidenția indecizia NATO". Publicul românesc a reacționat cu șoc și îngrijorare la atacul de la Reni, nu doar pentru că războiul a ajuns atât de aproape de țara lor, ci și pentru că există legături istorice, lingvistice și culturale strânse între popoarele din Delta Dunării.
Mai mult de jumătate dintre locuitorii din Reni de exemplu sunt etnici români. În contrast puternic cu răspunsul publicului, reacțiile oficiale din România au fost foarte reținute.
Reţinere oficială
Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis pe Twitter, la scurt timp, condamnarea fermă a atacurilor Rusiei, la granița țării sale, în timp ce Ministerul Apărării Naţionale a dat o declarație, în care a afirmat că nu a existat "nici o amenințare militară directă la adresa teritoriului național".
Consiliul NATO-Ucraina s-a reunit pentru a discuta situația de securitate din regiunea Mării Negre. Acesta a "condamnat cu fermitate decizia Rusiei de a se retrage din acordul privind cerealele din Marea Neagră" și "atacul cinic cu drone al Moscovei, asupra instalației ucrainene de depozitare a cerealelor din orașul port dunărean Reni" și a confirmat în termeni fermi, dar neagresivi, că rămâne "gata să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat de orice agresiune".
