Noul comisar european desemnat pentru migrație al Austriei, Magnus Brunner, a declarat că sprijină aderarea deplină a României și Bulgariei la Spațiul Schengen, inclusiv pentru frontierele terestre.
România în Schengen. Comisarul Austriei pentru migrație din PE schimbă „Nein” în „JA”. Cine decide?
În răspunsurile oferite Parlamentului European, Brunner a subliniat că ambele țări îndeplinesc criteriile pentru aderarea la Schengen încă din 2011 și că eliminarea controalelor de la granițele terestre va consolida securitatea în Spațiul Schengen, potrivit Schengen News.
„Voi susține pe deplin acest proces, dacă voi fi confirmat în funcția de comisar pentru migrație, la fel cum au făcut predecesorii mei”, a declarat Brunner.
Politicianul austriac a subliniat că „România și Bulgaria au dreptul de a beneficia de toate avantajele apartenenței la Spațiul Schengen”, iar ridicarea controalelor terestre va aduce mai multă stabilitate în zona liberă de călătorie a UE.
Austria, țară care s-a opus constant aderării celor două state la Schengen, a acceptat recent includerea României și Bulgariei în „Air Schengen” pentru rutele aeriene și maritime, începând cu 31 martie 2024.
Citește și: Austria trântește „ușa Schengen” în nasul României. Karner: NEIN! Românii, umiliți iar de Viena
Karner rămâne ferm: NU! aderării României la Schengen
Totuși, frontierele terestre rămân sub control, Austria invocând preocupările legate de migrația ilegală. La începutul lunii, ministrul de Interne austriac Gerhard Karner a afirmat că „nu este încă momentul” pentru o extindere completă a Schengen în cazul României și Bulgariei.
Problema aderării României și Bulgariei la Schengen a fost abordată recent și în Consiliul de Justiție și Afaceri Interne (JAI) din 10 octombrie, fără ca subiectul să fie inclus pe ordinea de zi pentru vot.
Citește și: Orban dă cu pumnul în masă pentru aderarea la Schengen a României în 2024. Ultimatum dat Austriei
Audierea lui Brunner este programată pe 5 noiembrie 2024, iar o decizie privind eliminarea controalelor terestre ar necesita un nou vot al Consiliului UE, care va avea loc la finalul anului.
Migrația în România. Cifrele reale care contrazic Austria
Autoritățile de imigrări din România au informat InfoMigrants că în primele nouă luni ale acestui an au fost expulzate forțat un număr de 916 persoane din diverse țări, dintre care 258 sunt cetățeni din Bangladesh.
La 22 octombrie, Inspectoratul General pentru Imigrări din România a furnizat InfoMigrants statistici privind migranții deportați în țările lor de origine în primele nouă luni ale anului 2024.
România a înregistrat un număr de migranți care au trecut granițele sale în drum spre țările mai bogate din Europa de Vest. Mulți au călătorit pe ruta balcanică, în speranța de a intra în Ungaria și în zona Schengen, unde, teoretic, este permisă libera circulație.
Alții au ajuns în România pentru a munci, adesea cu vize valabile, dar ulterior au decis să caute oportunități mai bune în regiuni mai bogate.
Și datele FRONTEX contrazic Austria
În același timp, datele publicate de agenția europeană FRONTEX arată o scădere considerabilă a migrației ilegale în Europa, cu o reducere de 39% a trecerilor ilegale de frontieră în primele opt luni din 2024.
Cele mai mari scăderi au fost înregistrate pe rutele din Balcanii de Vest și Mediterana Centrală, iar România nu este considerată un punct vulnerabil în acest sens.
Principalele rute migratorii
Mediterana Centrală: Ruta cea mai activă către Uniunea Europeană a înregistrat o reducere de 64%, cu 41.250 de cazuri de treceri ilegale raportate.
Această scădere a fost influențată de măsurile preventive implementate de Tunisia, Libia și Turcia, precum și de acordurile încheiate de Uniunea Europeană cu aceste state pentru gestionarea migrației.
Balcanii de Vest: Această rută a înregistrat una dintre cele mai mari reduceri, cu un număr de treceri neregulamentare scăzut cu 77%, ajungând la 14.669 de cazuri.
Mediterana de Est: În contrast, ruta Mediteranei de Est a cunoscut o creștere de 39%, cu 37.163 de treceri raportate. Contrabandiștii folosesc tot mai frecvent bărci rapide pentru a evita detectarea în insulele grecești.
Africa de Vest: Ruta către Insulele Canare a înregistrat o creștere fără precedent de 123%, cu peste 25.500 de sosiri înregistrate până la sfârșitul lunii august 2024.
Frontiera terestră estică: A cunoscut cea mai mare creștere procentuală, de 193%, cu 11.270 de cazuri de treceri ilegale. În mare parte din această zonă vin refugiații ucraineni care fug din calea războiului, migranți somalezi și sirieni.
Canalul Mânecii: Trecerea acestui traseu a înregistrat o creștere de 13%, cu 41.078 de detectări.
Naționalitățile predominante de migranți ilegali care ajung în Europa
Migranții ilegali provin în mare parte din Siria, Mali și Afganistan, Maroc, Ucraina.
